Implementarea și dezvoltarea unui sistem eficient de reciclare/returnare se pot realiza doar pe baza unui parteneriat între mediul de afaceri și autorități, în vederea obținerii unui mediu mai curat și transformării deșeurilor în resurse. Oportunitățile și sugestiile de colaborare au fost dezbătute în cadrul simpozionului „Gestionarea deșeurilor/reciclare, cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Experiența germană în domeniul separării și tratării deșeurilor durează de cel puțin două decenii, iar companiile germane au potențial de a aduce în România tehnologia și cunoștințele necesare. „Acest proces este într-o fază incipientă aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus în deschiderea simpozionului Sebastian Metz, directorul general al AHK România. Guvernul dorește să investească în instalații adecvate, dar înainte de a face investiții semnificative în instalații de reciclare eficiente, sunt necesare progrese în ceea ce privește colectarea și separarea deșeurilor. „Pe de altă parte, pentru o mare parte din populație protecția mediului nu prezintă o temă de interes și aproape că nu există o conștientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, în ceea ce privește propriul comportament”, a remarcat el, menționând că România se află în prezent sub o presiune crescândă pentru a respecta legislația europeană privind mediul.
Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România are în prezent o rată de colectare de 12% a deșeurilor și că riscă penalizări care pot merge până la amenzi din partea Comisiei Europene. „Acest sistem de garanție-returnare (SGR), pe care l-am gândit în urmă cu patru ani, are rolul de a schimba situația, întrucât există în prezent un management integrat de colectare a deșeurilor în fiecare județ. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, după cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat între statul român și sectorul privat”, a spus el, adăugând că s-a inspirat din experiența germană atunci când a scris legislația SGR.
Într-o primă fază, SGR-ul românesc va gestiona ambalaje de unică folosință, dar se va extinde și la alte ambalaje, inclusiv sticlă. De asemenea, sunt așteptări ca cifrele de reciclare să fie similare cu cele din UE, adică peste 90%. „În afară de toate lucrurile bune care se vor întâmpla și mai ales de a ne bucura de o natură mai curată, SGR înseamnă și oportunități de business, noi tehnologii care vor veni în România. Vom avea de reciclat șapte miliarde de ambalaje în fiecare an.
Nu doar Ministerul Mediului, ci și întreg guvernul României este angajat în acest proces”, a precizat Fechet. El și-a exprimat încrederea că toate companiile germane prezente la eveniment vor identifica un potențial în România în materie de management al deșeurilor.
Reprezentanta Ambasadei Germaniei la București, Sandrina Köbinger, a împărtășit câteva idei din experiența de 20 de ani Germaniei în ceea ce privește sistemul de depozitare al PET-urilor de unică folosință (sticle și conserve): retailerii și industria băuturilor au încercat să împiedice prin acțiuni în justiție introducerea depozitării, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare și returnare a fost extins de mai multe ori. Recent Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile și pentru firmele de catering.
În prezent aproximativ 96% din cutiile și PET-urile de unică folosință și sticla sunt colectate și duse în ciclul de reciclare.
Într-o economie circulară, ambalajele ar trebui să aibă un grad de reparabilitate cât mai mare, astfel încât să nu mai fie nevoie de depozitare și reciclare, a opinat Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului. „Creșterea valorii taxei pentru depozitarea deșeurilor reprezintă o soluție care ar trebui să ajute acest sistem. De asemenea, dacă ambalajele sunt curate, ele ajută reciclarea”, a precizat ea. Implementarea acestui sistem este atât o oportunitate de dialog între mediul privat și cel public, cât și una de investiții. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulară. Vor și fi comisii coordonate de reprezentanți ai ministerelor, care vor avea în componență reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar. În luna decembrie vom prezenta liniile de finanțare pentru aceste acțiuni. Afacerile pot crește cu adevărat”.
Necesitatea parteneriatului public-privat este esențială pentru reușita acestui program, a spus și Roxana Mînzatu, secretar de stat în Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul guvernului. „Banii europeni și cei ai României pot fi accesați de autoritățile publice pentru a susține sisteme integrate de management al deșeurilor, dar sunt oportunități și pentru zona privată de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Mînzatu a făcut referire între altele la fondurile europene pentru IMM-uri, în valoare de 620 de milioane de euro din cadrul programului Tranziție Justă, care se derulează în șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
Din partea RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR), Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalități, odată cu implementarea SGR: „RetuRO este un facilitator, noi punem la dispoziție o infrastructură care îi poate ajuta pe oameni să recicleze mai bine. Sperăm ca returnarea să devină un obicei și pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturală. Fără cetățeni nu vom putea face nimic”.
Și reprezentantul REWE (Penny) se așteaptă la o schimbare de mentalitate: „Suntem convinși că trebuie să dăm ceva înapoi comunității si mediului în care trăim. Ne-am propus să investim în economia circulară. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”
Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat după implementarea SGR, a fost de părere și dr. Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje România astăzi nu stă rău. Dar nu vor mai fi în natură. Sperăm să le deviem și să le punem pe un circuit”, a spus el.
Pentru Sorina Răducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR-ul reprezintă un pas important în direcția transparenței informațiilor, a trasabilității digitale și nu în ultimul rând a calității materialelor care ajung în fabricile de reciclare. „Vor fi materiale mai curate care vor putea fi integrate în procesul de producție”, a explicat ea.
Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societății civile, consideră că parteneriatul public privat este necesar pentru implementarea SGR.
Acesta se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.
Armida Hemeling, CEO Goduni International, a spus că dorește să susțină parteneriatul dintre firmele românești și cele germane în vedera intensificării investițiilor în cele două țări. După masa rotundă, opt companii germane din domeniul gestionării și reciclării deșeurilor au prezentat produse și soluții pentru colectarea, transportul și transferul deșeurilor municipale, stații de sortare, instalații pentru tratamentul deșeurilor, inclusiv pentru tratamentul mecanic-biologic al acestora, precum și tehnologii de reciclare: Andreas von Schoenberg Consulting, Faun Umwelttechnik GmbH & Co.KG, MUEG Mitteldeutsche Umwelt- und Entsorgung GmbH, PreZero Stiftung, RE Deposit Solutions GmbH/Remondis, Revalyu Resources GmbH, Steinert GmbH, Sutco RecyclingTechnik GmbH. Inițiativa de extindere a activității acestor companii în România face parte din programul Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK), pentru accesarea unor piețe noi pentru IMM-uri germane și se adresează companiilor interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul gestionării deșeurilor și reciclării cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare.
