Ministerul Mediului Archives

Implementarea și dezvoltarea unui sistem eficient de reciclare/returnare se pot realiza doar pe baza unui parteneriat între mediul de afaceri și autorități, în vederea obținerii unui mediu mai curat și transformării deșeurilor în resurse. Oportunitățile și sugestiile de colaborare au fost dezbătute în cadrul simpozionului „Gestionarea deșeurilor/reciclare, cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Experiența germană în domeniul separării și tratării deșeurilor durează de cel puțin două decenii, iar companiile germane au potențial de a aduce în România tehnologia și cunoștințele necesare. „Acest proces este într-o fază incipientă aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus în deschiderea simpozionului Sebastian Metz, directorul general al AHK România. Guvernul dorește să investească în instalații adecvate, dar înainte de a face investiții semnificative în instalații de reciclare eficiente, sunt necesare progrese în ceea ce privește colectarea și separarea deșeurilor. „Pe de altă parte, pentru o mare parte din populație protecția mediului nu prezintă o temă de interes și aproape că nu există o conștientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, în ceea ce privește propriul comportament”, a remarcat el, menționând că România se află în prezent sub o presiune crescândă pentru a respecta legislația europeană privind mediul.

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România are în prezent o rată de colectare de 12% a deșeurilor și că riscă penalizări care pot merge până la amenzi din partea Comisiei Europene. „Acest sistem de garanție-returnare (SGR), pe care l-am gândit în urmă cu patru ani, are rolul de a schimba situația, întrucât există în prezent un management integrat de colectare a deșeurilor în fiecare județ. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, după cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat între statul român și sectorul privat”, a spus el, adăugând că s-a inspirat din experiența germană atunci când a scris legislația SGR.

Într-o primă fază, SGR-ul românesc va gestiona ambalaje de unică folosință, dar se va extinde și la alte ambalaje, inclusiv sticlă. De asemenea, sunt așteptări ca cifrele de reciclare să fie similare cu cele din UE, adică peste 90%. „În afară de toate lucrurile bune care se vor întâmpla și mai ales de a ne bucura de o natură mai curată, SGR înseamnă și oportunități de business, noi tehnologii care vor veni în România. Vom avea de reciclat șapte miliarde de ambalaje în fiecare an.

Nu doar Ministerul Mediului, ci și întreg guvernul României este angajat în acest proces”, a precizat Fechet. El și-a exprimat încrederea că toate companiile germane prezente la eveniment vor identifica un potențial în România în materie de management al deșeurilor.

Reprezentanta Ambasadei Germaniei la București, Sandrina Köbinger, a împărtășit câteva idei din experiența de 20 de ani Germaniei în ceea ce privește sistemul de depozitare al PET-urilor de unică folosință (sticle și conserve): retailerii și industria băuturilor au încercat să împiedice prin acțiuni în justiție introducerea depozitării, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare și returnare a fost extins de mai multe ori. Recent Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile și pentru firmele de catering.

În prezent aproximativ 96% din cutiile și PET-urile de unică folosință și sticla sunt colectate și duse în ciclul de reciclare.

Într-o economie circulară, ambalajele ar trebui să aibă un grad de reparabilitate cât mai mare, astfel încât să nu mai fie nevoie de depozitare și reciclare, a opinat Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului. „Creșterea valorii taxei pentru depozitarea deșeurilor reprezintă o soluție care ar trebui să ajute acest sistem. De asemenea, dacă ambalajele sunt curate, ele ajută reciclarea”, a precizat ea. Implementarea acestui sistem este atât o oportunitate de dialog între mediul privat și cel public, cât și una de investiții. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulară. Vor și fi comisii coordonate de reprezentanți ai ministerelor, care vor avea în componență reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar. În luna decembrie vom prezenta liniile de finanțare pentru aceste acțiuni. Afacerile pot crește cu adevărat”.

Necesitatea parteneriatului public-privat este esențială pentru reușita acestui program, a spus și Roxana Mînzatu, secretar de stat în Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul guvernului. „Banii europeni și cei ai României pot fi accesați de autoritățile publice pentru a susține sisteme integrate de management al deșeurilor, dar sunt oportunități și pentru zona privată de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Mînzatu a făcut referire între altele la fondurile europene pentru IMM-uri, în valoare de 620 de milioane de euro din cadrul programului Tranziție Justă, care se derulează în șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Din partea RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR), Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalități, odată cu implementarea SGR: „RetuRO este un facilitator, noi punem la dispoziție o infrastructură care îi poate ajuta pe oameni să recicleze mai bine. Sperăm ca returnarea să devină un obicei și pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturală. Fără cetățeni nu vom putea face nimic”.

Și reprezentantul REWE (Penny) se așteaptă la o schimbare de mentalitate: „Suntem convinși că trebuie să dăm ceva înapoi comunității si mediului în care trăim. Ne-am propus să investim în economia circulară. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”

Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat după implementarea SGR, a fost de părere și dr. Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje România astăzi nu stă rău. Dar nu vor mai fi în natură. Sperăm să le deviem și să le punem pe un circuit”, a spus el.

Pentru Sorina Răducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR-ul reprezintă un pas important în direcția transparenței informațiilor, a trasabilității digitale și nu în ultimul rând a calității materialelor care ajung în fabricile de reciclare. „Vor fi materiale mai curate care vor putea fi integrate în procesul de producție”, a explicat ea.

Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societății civile, consideră că parteneriatul public privat este necesar pentru implementarea SGR.

Acesta se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.

Armida Hemeling, CEO Goduni International, a spus că dorește să susțină parteneriatul dintre firmele românești și cele germane în vedera intensificării investițiilor în cele două țări. După masa rotundă, opt companii germane din domeniul gestionării și reciclării deșeurilor au prezentat produse și soluții pentru colectarea, transportul și transferul deșeurilor municipale, stații de sortare, instalații pentru tratamentul deșeurilor, inclusiv pentru tratamentul mecanic-biologic al acestora, precum și tehnologii de reciclare: Andreas von Schoenberg Consulting, Faun Umwelttechnik GmbH & Co.KG, MUEG Mitteldeutsche Umwelt- und Entsorgung GmbH, PreZero Stiftung, RE Deposit Solutions GmbH/Remondis, Revalyu Resources GmbH, Steinert GmbH, Sutco RecyclingTechnik GmbH. Inițiativa de extindere a activității acestor companii în România face parte din programul Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK), pentru accesarea unor piețe noi pentru IMM-uri germane și se adresează companiilor interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul gestionării deșeurilor și reciclării cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor introducerea unui program de stimulare pentru achiziționarea de vehicule comerciale licențiate de transport rutier de marfă (peste 2,5 t) și persoane (peste 9+1 locuri) pe bază de gaz natural comprimat/lichefiat(CNG/LNG). Acesta ar reprezenta primul pas către tranziția „verde” pentru industria transporturilor rutiere. UNTRR a solicitat încă din 2019 Administrației Fondului de Mediu doptarea unei asemenea măsuri, așa cum beneficiază transportatorii rutieri din alte state membre UE.

Având în vedere obiectivele europene ambițioase ale Pactului Verde European și ale pachetului „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55), presiunea asupra sectorului de transport este foarte mare. În vara acestui an, UE a publicat o Propunere de Regulament privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”,angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în 2030, ca etapă intermediară către atingerea neutralităţii climatice la nivelul Uniunii până în 2050. Propunerea legislativă prevede utilizarea unui mix de combustibili alternativica substitut pentru sursele de petrol fosil folosit la furnizarea de energie pentru transporturi. Este vorba despre „combustibili alternativi pentru vehicule cu emisii zero”, precum energia electrică și hidrogenul, și despre „combustibili fosili alternativi” pentru o etapă de tranziție, cum este gazul natural în stare gazoasă (gaz natural comprimat- CNG) și respectiv lichidă (gaz natural lichefiat-LNG).

Motoarele pe CNG produc 25% mai puțin dioxid de carbon decât benzina și cu 35% mai puțin decât motorina. „La acest moment, singura soluție fezabilă pentru transportatorii rutieri sunt vehiculele pe CNG sau LNG, care sunt diferite gazul petrolier lichefiat (LPG). Vehiculele electrice nu sunt o soluție viabilă din punct de vedere economic pentru transportul rutier pe distanțe lungi. Echivalentul energetic al unui rezervor de motorina de 1.200 l ar fi dat de 24 tone de baterii, ceea ce reprezintă sarcina utilă pentru un camion standard în UE, conform tehnologiilor actuale. De asemenea, cu toate că hidrogenul este viitoarea soluție avută în vedere de Comisia Europeană pentru transportul rutier de marfă pe distanțe lungi, astăzi nu este disponibil niciun camion pe hidrogen la vânzare – sunt proiecte pentru viitor, iar oricum costurile sunt de 3 ori mai mari decât pentru un camion tradițional. În acest context, camioanele CNG/LNG sunt primul pas către tranziția verde, plus că sistemele de alimentare cu gaz natural sunt compatibile pentru conversia ulterioară la hidrogen (“hydrogen ready”)”, se arată într-un comunicat UNTRR.

Foarte important, 6 din cei 7 producători de camioane europeni au modele disponibile pe gaz natural, iar România are mari rezerve naturale, pe care le poate folosi pentru transporturile operate cu vehicule CNG/LNG. În prezent, gazul natural este cel mai rentabil mod de reducere a emisiilor de CO2, iar bio CNG/LNG, produs din deșeuri, vor ajuta România să își reducă amprenta de carbon și să devină un contribuitor important la economia circulară europeană, unul dintre obiectivele tranziției verzi.

Transportatorii rutieri români doresc să investească în vehicule ecologice, însă au nevoie de sprijinul autorităților române, atât pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu combustibili alternativi, prin alocarea finanțărilor europene disponibile prin PNRR și Fit for 55, cât și pentru stimularea achiziției de vehicule ecologice. Impulsionarea pieței se poate realiza prin acordarea de subvenții transportatorilor români de până la 50% din costul vehiculului, similar celor acordate transportatorilor din alte state membre. De exemplu, Germania a introdus încă din 2018 un program de subvenționare a achiziției de camioane pe gaz natural, acoperind până la 40% din costul vehiculului, iar anul trecut a prelungit exceptarea vehiculelor CNG/LNG de la plata taxelor de drum până în 2023.

De asemenea, Franța a instituit în septembrie 2020 un nou bonus ecologic la achiziția de vehicule ecologice sau pentru finanțarea prin leasing operațional a vehiculelor grele electrice/pe hidrogen, care poate fi cumulat si cu stimulentul acordat de stat pentru achiziționarea unui vehicul cu propulsie alternativă, combinația celor doua ajutoare ajungând la 100.000 de euro. Stimularea achiziționării de vehicule comerciale CNG/LNG în România trebuie corelată cu alocarea de finanțare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii de stații de alimentare CNG/LNG pentru vehiculele de transport rutier în România, iarconform prevederilor pachetului legislativ Fit for 55, ţara noastră – în calitate de stat membru – trebuie să se asigură că, până la 1 ianuarie 2025, un număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNL accesibile publicului este instalat, cel puțin de-a lungul rețelei centrale TEN-T existente, pentru a permite autovehiculelor grele care funcționează cu GNL să circule în întreaga Uniune.

„Ca și în situația autostrăzilor, și la infrastructura CNG/LNG România este cu mult rămasă în urmă față de Europa. Motivul pentru care celelalte țări nu mai cer finanțare la Bruxelles este că au deja rețele deja mature.

În Europa sunt 4.000 de stații CNG şi 400 LNG, în timp ce în România sunt doar 3 CNG. Până şi în Bulgaria sunt 121 de staţii de alimentare CNG/LNG, iar în Moldova, 21.