- Foto: Businessing & Gov-Smart
Un studiu realizat de agenția de comunicare Businessing și compania Gov-Smart indică o creștere globală a utilizării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA). Datele acestui trend ascendent este corelat cu perspective promițătoare pentru creșterea veniturilor organizațiilor care adoptă IA.
Previziunile pentru următorii ani arată că firmele care integrează IA în activitățile lor ar putea genera creșteri ale veniturilor cuprinse între 6% și 10%.
Potrivit estimărilor Techcelerator, economia României s-ar putea majora cu 13,5% până în 2030, datorită utilizării extinse a inteligenței artificiale (IA) în mediul de afaceri. Această creștere evidențiază potențialul de dezvoltare economică și inovare al țării. În plus, conform Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, România va investi peste 5 miliarde de euro până în 2027, reprezentând 20,5% din fondurile PNRR, în dezvoltarea infrastructurii digitale și încurajarea implementării sistemelor IA în serviciile publice și private.
Strategia națională pentru digitalizare cuprinde șapte arii principale de politici: conectivitate, capital uman, e-guvernare, servicii publice digitale și ecosisteme digitale locale, digitalizarea companiilor, investiții în capacități digitale și implementarea de tehnologii avansate. Din fondurile alocate pentru digitalizare, 1 miliard de euro este destinat dezvoltării competențelor digitale ale populației, conform analizei realizate de Businessing și Gov-Smart.
Realitatea actuală a adoptării tehnologiei IA în România este mai puțin optimistă, pentru că țara noastră are de recuperat un decalaj destul de mare, față de restul țărilor europene. La finalul anului 2021, România se situa la coada clasamentului european în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în activitățile cotidiene ale companiilor. Doar 1% din totalul de companii active din România aveau introduse IA în procesele lor de lucru.
Această discrepanță între potențialul identificat și implementarea actuală subliniază necesitatea unor eforturi susținute pentru a stimula adoptarea tehnologiei IA în mediul de afaceri românesc.
Transformarea digitală aduce atât oportunități, cât și provocări, influențând locurile de muncă și economia globală. Pe de o parte, tehnologia poate crea noi oportunități și crește eficiența, însă există și riscuri semnificative, cum ar fi pierderea locurilor de muncă și accentuarea inegalității economice. Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate conduce la o societate cu două viteze, unde beneficiile transformării digitale nu sunt distribuite uniform.
„Inteligența artificială va continua să joace un rol esențial ca instrument executiv, contribuind la optimizarea proceselor și la creșterea eficienței în diverse domenii. Cu toate acestea, digitalizarea nu ar trebui percepută ca o amenințare la adresa locurilor de muncă, ci mai degrabă ca o oportunitate de evoluție. Prin realocarea resurselor umane în funcții care valorifică expertiza și capacitatea de a genera un impact social pozitiv, digitalizarea devine un catalizator al progresului societal, nu o sursă de insecuritate profesională.”,
a declarat Alexandru Panait, expert în securitate informatică și fondator Gov-Smart.
Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate duce la o societate cu două viteze, unde unii sunt avantajați, iar alții rămân în urmă. România ocupă locul 18 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de programe academice în domeniul inteligenței artificiale, fiind depășită de țări, precum Germania, Olanda și Suedia. Pentru a preveni aceste disparități, este esențială implementarea unor politici și inițiative care să promoveze incluziunea digitală. Inițiativele de educație, sprijinul guvernamental și colaborarea între sectorul public și privat sunt cruciale pentru a asigura că beneficiile digitalizării sunt accesibile tuturor.
