Proiectul centrului de afaceri de la Bolintin, pentru care Camion Logistic a primit fonduri europene in valoare de trei milioane de lei, va fi finalizat in curand. Deoarece o astfel de finantare reprezinta una dintre putinele sanse de dezvoltare din prezent, mai ales daca firmele respective aveau oricum de gand sa realizeze o astfel de investitie, cum a fost cazul Camion Logistic, reamintim atat pasii facuti de firma inainte de obtinerea fondurilor, cat si in ce constau demersurile necesare.
Terenul de la Bolintin a fost achizitionat in etape (2,4 ha in 2007, 8.800 m2 in 2008 si 5.400 m2 pentru care se poarta discutii) si aici a inceput sa se dezvolte, din resurse proprii, un complex care sa ofere servicii auto grupate in jurul trailerelor. Pana cand a fost aprobata finantarea din fonduri europene s-au investit circa 1,9 milioane de euro in teren, utilitati, drum, energie electrica, retea de gaze, evacuarea apei pluviale si amenajarea parcarii de 24.000 m2 pentru camioane grele. Acesti bani au fost trecuti in valoarea proiectului, dar nu sunt eligibili pentru decontare europeana, cum au fost cei investiti special pentru service.
Inca de la inceput, proiectul a adus bani, una dintre firmele care au inchiriat spatiu aici fiind Volvo Finance, pentru a stoca vehiculele provenite din reposesii.
Astfel, cand a aparut oportunitatea de a obtine fonduri europene, proiectul era deja aprobat si avea autorizatiile necesare pentru inceperea investitiei. Estimarea initiala era ca centrul din Bolintin va necesita 5,5 milioane de euro net, fara dobanzi.
Documentatie stufoasa si audituri numeroase
Contractarea fondurilor europene a inceput in 2009, cu intocmirea cererii si depunerea documentatiei pentru avizare.
Pregatirea documentatiei nu a durat mult, pentru ca firma avea deja proiectul final cand a initiat bazele de contractare, si nu a trebuit decat sa-i aduca modificari de forma, ca sa respecte modelul din UE. Dar la cifre si la structuri nu s-a umblat, isi aminteste Ion Lixandru, care considera ca de asta a si avut succes si aplicatie rapida, pentru ca a fost facut de cineva care avea deja un astfel de centru, ce-si dovedise utilitatea.
La dosar au fost atasate toate piesele desenate, studiile si avizarile, care au fost trimise la Calarasi, la Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR).
Dosarul trebuie sa contina si un plan de afaceri care sa prevada asezarea proiectului, functiunile si aplicatiile sale si estimari pe cinci ani. Una dintre conditiile impuse in cazul unui proiect de tipul celui din Bolintin este sa atraga firme mici si mijlocii care sa inchirieze spatiu aici si sa aduca un plus de 70 de angajati si de profitabilitate in zona. Este, de altfel, ratiunea principala pentru care se aloca fondurile europene, iar Bolintinul ar urma sa castige peste 100.000 de euro/an din taxe locale cand proiectul va deveni functional.
Criteriile care au adus puncte au fost soliditatea companiei (avea la momentul aprobarii finantarii capital de doua milioane de euro), profitabilitatea continua inca de la infiintare, proiectul bine facut, care functioneaza deja, zona care necesita investitii si faptul ca totul a fost completat ca la carte, iar propunerea financiara a fost corecta, cu preturi reale.
Precautie in alegerea constructorului
Urmatorul pas, constructia propriu-zisa, a necesitat organizarea unei licitatii. Aici e nevoie si de multa precautie, atrage atentia Ion Lixandru, atat pentru a cauta furnizori de calitate, cat si pentru ca trebuie evitat orice conflict de interese, in caz contrar contractul urmand sa fie reziliat, iar firma, fiind obligata sa restituie fondurile europene. Valoarea totala a proiectului se ridica la 12 milioane de lei fara TVA – din care fondurile europene acopera 70% – iar achizitia la licitatie s-a facut pentru 11,6 milioane de lei. Din 11 firme de constructii care au solicitat caietul de sarcini s-au calificat doua si a castigat cea care a indeplinit conditiile din Ordonanta 34, exact ca la achizitiile bugetare.
In grafic cu constructia si cu recuperarea investitiei
Pe 15 septembrie 2010 a inceput organizarea de santier, iar in prezent cladirea este 95% finalizata, se lucreaza la finisajele exterioare, iar la interior se pun peretii de rigips, se fac usile si instalatiile „de finete“.
Pana acum, constructorul si-a respectat graficul de lucrari si, „daca il respecta si de acum, la final de martie cladirea este gata. Iar valoarea decontata acestuia se ridica la 80%“, declara managerul Camion Logistic. Principalele echipamente – compresorul, podurile s.a. – au fost deja instalate, de acelasi constructor, „mai trebuie sa venim cu sculele de mana si cu echipamentele ITP, care nu au fost prinse in contract pentru ca nu sunt finantabile. Dar unele le vom aduce de la sediul actual, care o sa ramana efectiv doar 20%. Mai e nevoie de o noua organizare a magaziei si, poate, si de alte echipamente, dar noi lucram deja la standarde europene si avem de pe acum mare parte din dotarile necesare.“
Firma este in grafic cu a treia cerere de rambursare a banilor – a primit pana acum 800.000 de euro si mai sunt doua, din care pentru una se spera ca banii sa intre in decembrie. La fiecare cerere de rambursare firma este auditata de Ministerul Dezvoltarii si de ADR Muntenia, care verifica stadiul lucrarilor.
Inca trei ani cu reguli foarte stricte
A patra etapa a proiectului consta in a pune in valoare resursele firmei: in urmatorii trei ani afacerea trebuie ridicata la un anumit standard, dupa care poate fi si vanduta. Dar pana atunci trebuie respectate strict cerintele din contract, iar cinci institutii ale statului pot veni oricand in inspectie.
Fondurile pot fi retrase daca nu se respecta proiectul de constructie sau termenele de plata, daca desfasori activitati ilegale, daca nu creezi cele 70 de locuri de munca, daca folosesti angajati la negru s.a.
Cele 70 de posturi noi vor fi create in service si in magazie, dar va exista si o firma care se ocupa de logistica pieselor, va avea sediu aici si Romtrailer, poate si Schmitz – cele doua firme vor reprezenta nucleul noului centru – alaturi de o firma mica de asigurari, de ITIA si de alte intreprinderi mici si mijlocii, care ofera servicii cu valoare adaugata.
Sprijinul bancilor este vital
Strategia Camion Logistic presupune o perioada de amortizare mai mare, de 10-12 ani, iar investitiile au fost realizate impreuna cu bancile. „De altfel, parteneriatul cu bancile este cel mai important aspect, dupa seriozitatea proiectului si determinarea de a-l duce la bun sfarsit. Nu trebuie sa te bazezi pe resursele proprii. Cele doua banci cu care lucram si echipa care s-a ocupat de fondurile europene au colaborat foarte bine si au asigurat un echilibru intre fonduri, astfel incat constructorul sa-si primeasca banii la timp. De altfel, bancile sunt deschise acum la astfel de proiecte, mai ales daca solicitantul are deja aprobata finantarea europeana si prezinta un proiect credibil. Noi am finantat TVA, partea rambursabila si cea care ne revenea noua, de aproape 30%, deci aproape tot, am dat avans constructorului 8% si am avut nevoie de credit pentru a acoperi platile, dar in limita necesitatilor, nu am luat totul de la banci.
Iar in prezent, din cauza unei modificari legate de rambursarea TVA, apelam iar la banci pentru a majora linia de TVA deoarece, daca nu recuperam taxa la timp, trebuie sa o finantam noi. Iar acum suntem in ultima etapa de cinci luni pentru finantarea TVA din surse bancare“, explica managerul Camion Logistic.
La fel de optimist in legatura cu fondurile europene
Reamintim ca, in urma cu un an si jumatate, cand am stat prima data de vorba cu Ion Lixandru despre proiect, acesta avea si anumite rezerve legate de modul in care sunt impuse regulile. „Ne-am asumat un risc acceptand finantarea. Este vorba de riscul ca, dintr-o greseala obiectiva, sa intre la scadenta tot creditul acordat si sa fii nevoit sa dai banii in 15 zile. Mai trebuie sa fii atent si la echipa cu care lucrezi, sa-si faca bine treaba. Uneori pot aparea mici probleme, dar m-am convins ca, daca demonstrezi ca nu ai facut nimic cu rea vointa, ci ai urmat proiectul, nu are ce sa se intample. De exemplu, la noi, cand s-au facut studiile geo, a fost seceta, dar anul trecut a plouat mai mult, a crescut nivelul apei in sol, a trebuit sa refacem studiile si am fost verificati de Inspectoratul de Stat in Constructii“, explica Ion Lixandru.
In ceea ce priveste modul in care va fi influentata acordarea pe viitor a fondurilor europene in conditiile in care unele state europene se confrunta cu mari probleme financiare, managerul Camion Logistic se arata optimist: „cred ca se vor relaxa criteriile de acordare a banilor, pentru ca oamenii care au dorinta de a investi sa aiba acces la ei. Deoarce e nevoie de specialisti si de mici intreprinzatori. Sigur, va exista mai multa atentie unde au fost fraude. Dar deja se discuta despre cum sa se faca mai accesibile aceste fonduri, pentru ca pana acum oamenii nu s-au inghesuit sa depuna cereri de finantare. Asta si pentru ca unele fonduri se aplica la valori mari, iar perioada nu e tocmai buna si se tem sa riste. Dar eu, de exemplu, nu am facut un proiect de lux, ci unul necesar intr-o zona industriala.“
Urmatorii pasi, la Sibiu, Suceava si Constanta
Camion Logistic mai are un astfel de proiect la Sibiu, aflat in curs de obtinere a autorizatiei de constructie si pentru care a fost deja depus, pe 31 mai, la Alba Iulia, dosarul pentru obtinerea de finantare pentru IMM-uri – program prin care se pot aloca maximum 200.000 de euro, fara a depasi 70% din valoarea totala a proiectului, dar numai pentru cladiri, nu si pentru amenajari de birouri si alte spatii.
„Din experienta de pana acum, cred ca putem realiza noul centru cu 600.000 de euro“, declara Ion Lixandru, care adauga ca, daca nu obtine la timp autorizatia sau fondurile europene, ar putea incepe, in primavara lui 2012, pe cont propriu, constructia gardurilor, a platformelor si a unei zone amenajate unde sa fie amplasata o hala mobila, in care sa se lucreze pana devine functional viitorul service, astfel incat sa se economiseasca cei 25.000 de euro care reprezinta chiria anuala pentru spatiul folosit in prezent.
Asta pentru ca firma a inchiriat, in urma cu doi ani, langa soseaua de centura a Sibiului, un spatiu unde functioneaza un centru Romtrailer cu trei posturi de lucru si birou de vanzare de piese de schimb. Iar in 2010 a fost achizitionat, exact pe soseaua de centura, in zona industriala si in vecinatatea aeroportului, un teren de 10.000 m2, pe care urmeaza sa se construiasca un centru P+1, cu suprafata desfasurata de 1.200 m2 si amprenta la sol de 1.000 m2, cu birouri, service cu patru canale de lucru si linie cu lungime de 56 m pentru ITP si pentru alte lucrari speciale, magazie de piese, Truck Point Bridgestone, punct de vanzare pentru semiremorci uzate (firma face deja asta la Bucuresti, unde cumpara, repara si vinde cu garantie astfel de vehicule, dar la Sibiu va exista si posibilitate de stocare) si cu alte facilitati pentru partenerii Camion Logistic.
Echipamentele de service costa maximum 150.000 de euro, dar unele dintre ele exista deja in spatiul inchiriat si mai e nevoie, pentru extindere de la cinci la 20 de angajati, de unelte, care vor fi aduse in timp.
Un demers similar, care presupune angajarea unei persoane care sa testeze piata si potentialul de dezvoltare a infrastructurii, deschiderea unui service intr-o locatie inchiriata, apoi achizitia de teren si construirea unui centru propriu, a inceput la Suceava si este in pregatire la Constanta.
Toate aceste centre vor avea si masini de interventie – la Sibiu a fost deja cumparata una, in care s-au investit 25.000 de euro, plus 8.000 de euro in echipamente. In toate aceste centre de afaceri se urmareste atragerea unor noi parteneri, alaturi de cei traditionali: Schmitz, Bridgestone, Hyva, Spitzer (pentru interventii in/post garantie). De exemplu, exista intentia de a vinde semiremorci speciale pentru cereale, care pot merge pe teren agricol, dar ating 50-70 km/h pe drumuri amenajate – de aceea au si fost considerate de interes Suceava si Constanta, zone cu mare potential agricol.
Ion Lixandru ii sfatuieste pe cei interesati de atragerea de fonduri europene sa nu plece de la premisa ca vor fi accesate fonduri europene, ci ca investitiile sunt un raspuns la necesitatea pietei.
