Minereurile conduc topul: ce se transportă cel mai mult pe calea ferată în UE
În 2023, transportul feroviar de marfă din Uniunea Europeană a fost dominat, atât în termeni de volum (tone), cât și ca distanță parcursă (tone-kilometru), de categoria „minereuri metalice și alte produse miniere și de carieră; turbă; uraniu și toriu”. Această grupă de mărfuri, clasificată conform standardului NST 2007, a reprezentat 12,3% din totalul transportului feroviar în tone-kilometru, dar a avut o pondere chiar mai mare – 15,5% – în ceea ce privește greutatea efectivă transportată.
Această diferență între ponderea în tkm și în tone sugerează că minereurile sunt transportate, în general, pe distanțe mai scurte comparativ cu alte tipuri de mărfuri.
Combustibili, produse petroliere și metale – pondere mare în transport
Pe următoarele locuri în clasamentul mărfurilor transportate pe calea ferată, în funcție de kilometri parcurși, se situează:
- Cocs și produse petroliere rafinate – 10,1% din totalul tkm
- Metale de bază și produse metalice fabricate (excluzând echipamente) – 8,8%
- Produse agricole, silvice și pescărești – 8,1%
- Cărbune, lignit, petrol brut și gaze naturale – 7,8%
- Produse chimice, mase plastice și combustibil nuclear – 5,7%
Aceeași ierarhie este relativ menținută și în analiza bazată pe greutate (tone), cu excepția cărbunelui, care urcă pe locul doi (11,8%) datorită densității și volumelor mari transportate.
Mărfurile periculoase: lichidele inflamabile domină categoric
O parte importantă a transportului feroviar o constituie mărfurile periculoase. În 2023, lichidele inflamabile (de exemplu, combustibili sau produse petroliere rafinate) au fost cele mai transportate substanțe periculoase în 19 din cele 23 de țări UE pentru care au fost raportate date. Ponderea acestora variază considerabil: de la 37% în Italia până la 100% în Luxemburg.
Alte categorii dominante la nivel național au fost:
- Gaze comprimate sau lichefiate – cele mai transportate în Danemarca și Suedia
- Substanțe corosive – predominante în Grecia (71,3%) și Finlanda (59,7%)
- Solide inflamabile – principal tip în Portugalia (35,3%)
- Diverse substanțe periculoase – singura categorie raportată în Irlanda
România se încadrează în categoria țărilor care transportă preponderent lichide inflamabile, reflectând structura industriei chimice și energetice care utilizează rețeaua feroviară pentru transportul de produse petroliere.
România transportă doar cu vagoane individuale – fără trenuri complete
Un aspect interesant al structurii transportului feroviar în UE în 2023 este tipul de transport utilizat – trenuri complete, vagoane individuale sau alte forme. România se regăsește printre cele trei țări (alături de Finlanda și Lituania) care au raportat exclusiv transporturi cu încărcături complete de vagoane, fără trenuri formate integral din același tip de marfă.
Acest tip de organizare logistică reflectă un grad mai scăzut de integrare operațională, spre deosebire de țări precum Irlanda (100% trenuri complete), Italia (91,6%) sau Polonia (85,3%), unde marfa este grupată mai eficient pentru a reduce costurile și timpul de livrare.
România în context: specific național și decalaj față de lideri
Structura tipurilor de mărfuri transportate pe calea ferată în România reflectă o economie încă puternic bazată pe materii prime (minereuri, cărbune, produse petroliere) și mai puțin pe bunuri cu valoare adăugată mare.
Faptul că România nu utilizează trenuri complete și că transportul se face aproape exclusiv în regim național (74,2% din totalul tkm în 2023) indică o infrastructură feroviară fragmentată și o integrare redusă în lanțurile logistice europene de tip intermodal.
În plus, lipsa unor terminale moderne care să conecteze feroviarul cu transportul rutier și fluvial limitează competitivitatea căii ferate în fața transportului rutier, mai flexibil și mai rapid.
România are resurse și trafic, dar nu are eficiență
Datele din 2023 arată că România are un volum semnificativ de mărfuri care circulă pe calea ferată, dar acestea sunt în mare parte transporturi naționale, fragmentate, cu marfă brută și logistică slab integrată.
Comparativ cu alte țări europene, România nu reușește încă să capitalizeze pe poziția sa geografică sau pe potențialul de tranzit. Un transport feroviar eficient presupune trenuri complete, integrare intermodală, terminale logistice moderne și conexiuni transfrontaliere funcționale – capitole la care România mai are mult de recuperat.
Modernizarea infrastructurii, digitalizarea operațiunilor feroviare și stimularea transportului intermodal ar putea transforma calea ferată într-un motor de creștere real pentru economia românească și un aliat al decarbonizării transporturilor.
