IMM România critică măsurile incluse în Pachetul 2 de reforme, aflat în dezbatere publică, măsuri ce vor avea impact asupra activității mediului de afaceri privat.
Concret, IMM România nu susține mărirea capitalului social pentru SRL-uri la 8.000 de lei, așa cum se prevede la art. VI din proiect, întrucât acest lucru va duce la accentuarea sporului negativ pentru societăți nou-înființate și la afectarea gravă a microîntreprinderilor, în special a start-up-urilor, care nu dețin resursele financiare pentru o astfel de majorare. Cu alte cuvinte, doar persoanele care dispun de resurse financiare vor putea continua derularea unei afaceri în România, în condițiile existenței obligației ca la prima mențiune de modificare a actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, să se majoreze capitalul social la 8.000 de lei.
Potrivit IMM România, există țări europene care au reglementări referitoare la valoarea simbolică a capitalului social pentru SRL-uri, în scopul încurajării antreprenoriatului: Franța (capital social minim de 1 euro pentru SARL – Société à Responsabilité Limitée), Germania (capital social minim de 1 euro cu creștere progresivă pentru societățile UG -răspundere limitată) sau Marea Britanie (fără capital social minim pentru LLC – Limited Liability Corporation).
IMM România propune introducerea a trei praguri minime referitoare la valoarea capitalului social pentru SRL-uri, astfel:
- la înființare să rămână valorea de 1 leu, pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și a întreprinzătorilor debutanți;
- la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 5.000 de lei;
- la depășirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 8.000 de lei.
În plus, se propune introducerea unei perioade minime de 3 ani pentru societățile existente pentru îndeplinirea obligației de creștere a capitalului social și acordarea dreptului societăților de a subscrie noua valoare a capitalul social, fără vărsarea lui.
O altă solicitare vizează completarea art. III, pct. 1 din proiect cu dispoziții privind o sumă minimă de plată pentru obligaţia de folosire a unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare și o perioadă de conformare. Introducerea obligației de acceptare ca mijloc de plată a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii care facilitează acceptarea plăţilor electronice, în lipsa unei valori minime a tranzacției, duce la situația in care comisioanele bancare pentru bunurile cu valoare redusă să reprezinte jumătatea sau chiar mai mult din valorea tranzacției (de exemplu, plata unei sume de 1 leu, la care se aplică comisioane bancare, sau o valoare fixă stabilită de bancă, duce antreprenorul în situația de a înregistra pierderi). Este necesară, așadar, introducerea unei perioade de tranziție de minimum 24 de luni pentru agenții economici de a se conforma acestei obligații.
IMM România nu susține majorarea plafonului de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente de la 60 la 90 salarii minime brute pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026, prevăzut la art. XIV din proiect, pct. 20, privind modificarea Codului Fiscal, întrucât această modificare ar afecta în mod direct medicii de familie și alți furnizori de servicii medicale publice care funcționează ca persoane fizice autorizate (PFA) și care se află în relație contractuală cu CNAS.
De asemenea, IMM România nu susține renunțarea la procedura simplificată de eșalonare a obligațiilor fiscale, în lipsa instituirii unui mecanism alternativ cu funcționalitate similară, prevăzut la art. XI din proiect. Eliminarea acestei proceduri riscă să genereze blocaje de lichiditate, să accentueze presiunea asupra fluxurilor financiare și să reducă capacitatea întreprinderilor de a respecta obligațiile fiscale în perioade de volatilitate economică. În forma sa actuală, mecanismul simplificat a funcționat ca un instrument eficient de stabilizare: a redus costurile administrative, a limitat necesitatea executărilor silite și a oferit companiilor solvabile posibilitatea de a-și onora integral obligațiile fiscale printr-un cadru previzibil și rapid.
În absența acestui instrument, întârzierile la plăți și la rambursările din proiecte pot genera efecte în lanț – de la amânarea plăților către furnizori și angajați până la blocarea investițiilor și creșterea riscului de insolvență. Situația este deosebit de critică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, unde decalajele dintre depunerea documentației și efectuarea plăților creează presiuni semnificative asupra beneficiarilor privați.
„Subliniem că eșalonarea nu echivalează cu anularea obligațiilor, ci cu o reprogramare responsabilă a termenelor de plată, cu dobânzi aferente și cu obligația fermă de respectare a graficului stabilit. Experiența demonstrează că această procedură asigură atât disciplina fiscală, cât și colectarea integrală a veniturilor bugetare, evitând litigii costisitoare și consumatoare de timp. Înlocuirea procedurii simplificate cu una greoaie, bazată pe garanții reale și formalități suplimentare, ar încetini procesul exact atunci când promptitudinea este vitală. Pentru companiile care depind de rambursări sau de contracte publice, asemenea constrângeri pot deveni un obstacol disproporționat, cu impact negativ asupra activității curente și a locurilor de muncă”, se arată într-un comunicat IMM România.
Organizația nu susține nici conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, prin majorarea capitalului social (art.XXIV din proiect).
Între măsurile propuse de IMM România pentru relansarea economică se numără reducerea sarcinilor administrative, debirocratizare, digitalizarea ANAF și simplificarea proceselor fiscale, inclusiv posibilitatea compensării concediilor medicale de recuperat din FNUASS cu contribuția datorată la Casa de Asigurări Medicale, realizarea de protocoale între instituții și interconectări ale bazelor de date, unificarea atribuțiilor de colectare sub egida unui singur organism de gestiune colectivă etc. Foarte important, trebuie stopată prestarea de servicii către entități neînregistrate fiscal, în vederea eliminării concurenței neloiale, creșterii gradului de conformare fiscală și protejării consumatorilor.
