China face un pas cu potențial transformator în domeniul transportului maritim de containere, prin lansarea primului serviciu regulat de pe ruta arctică către Europa. Compania Haijie Shipping Company, fondată în Singapore și cu sediul operațional în Shanghai, va inaugura pe 20 septembrie o cursă specială cu nava Istanbul Bridge, având o capacitate de 4.890 TEU. Traseul pornește din portul Qingdao, continuă cu escale la Shanghai și Ningbo Zhoushan, traversează Oceanul Arctic și se finalizează cu sosiri în porturile europene Felixstowe, Rotterdam, Hamburg și Gdansk. Durata totală a călătoriei va fi de doar 18 zile, ceea ce înseamnă aproape jumătate din timpul necesar pe ruta clasică prin Canalul Suez, unde transportul durează aproximativ 40 de zile, și aproape o treime din durata rutei prin Capul Bunei Speranțe, unde tranzitul ajunge la 50 de zile. Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât timpul de transport devine chiar mai scurt decât cel feroviar dintre China și Europa, care în medie este de 25 de zile.
Deși promisiunea unui timp de tranzit mult redus aduce avantaje evidente pentru lanțurile logistice globale, ruta arctică are în prezent limite considerabile. Navigația este posibilă doar într-o fereastră sezonieră relativ scurtă, între lunile iulie și noiembrie, când condițiile meteorologice și nivelul gheții permit trecerea în siguranță. În plus, restricțiile de tonaj fac imposibilă folosirea navelor gigant, de peste 20.000 TEU, care domină rutele maritime tradiționale. Din acest motiv, serviciul este în esență experimental și, cel puțin pentru 2025, compania Haijie Shipping a anunțat o singură călătorie. Totuși, perspectiva este ca în următorii ani ruta să câștige teren pe măsură ce tehnologiile de navigație polară se dezvoltă și infrastructura portuară din regiunea arctică este extinsă.
Acest proiect se desfășoară în contextul unei cooperări tot mai strânse dintre China și Rusia în cadrul inițiativei cunoscute drept Drumul Mătăsii Polare. Rusia, prin compania de stat Rosatom, administrează infrastructura rutei arctice și estimează o creștere de 50% a tranzitului de nave străine până la finalul anului 2025. Deja în 2024 s-a înregistrat un record de 37,9 milioane tone de marfă transportată prin această rută, cu 92 de tranzituri efectuate. Beijingul și Moscova colaborează și pentru dezvoltarea de sisteme satelitare de monitorizare a gheții, dar și pentru extinderea porturilor arctice, cu scopul de a transforma acest culoar într-o alternativă viabilă și constantă la Suez, în special în situațiile de blocaj geopolitic sau operațional.
Cu toate acestea, nu pot fi ignorate preocupările ridicate de organizațiile de mediu, care atrag atenția asupra vulnerabilității ecosistemului arctic. Asociații precum Clean Arctic Alliance avertizează asupra riscurilor majore legate de emisiile de dioxid de carbon ale navelor, poluarea fonică ce afectează fauna marină și pericolul scurgerilor de combustibil, care ar fi extrem de dificil de gestionat într-un mediu atât de ostil și greu accesibil. Astfel, deși din punct de vedere logistic și economic ruta arctică promite să reducă drastic timpii de transport și să diversifice rutele comerciale globale, ea deschide și o dezbatere intensă privind sustenabilitatea și impactul ecologic al acestei noi realități maritime.
Privind spre viitor, succesul acestui prim serviciu regulat va depinde de mai mulți factori. Printre aceștia se numără capacitatea companiilor de shipping de a investi în nave adaptate condițiilor polare, progresul tehnologiilor de monitorizare a gheții și al sistemelor de siguranță, precum și evoluția infrastructurii portuare de pe coasta arctică a Rusiei. De asemenea, reacțiile comunității internaționale și eventualele reglementări stricte legate de protecția mediului vor avea un rol crucial în determinarea viabilității pe termen lung a acestei opțiuni. Dacă aceste obstacole vor fi depășite, ruta arctică ar putea oferi Asiei și Europei o cale mai scurtă și mai rapidă de conectare, dar cu un preț ridicat în ceea ce privește complexitatea operațională și responsabilitatea față de mediu.
*Sursa foto: Maersk
