Uniunea Europeană se află în fața uneia dintre cele mai mari transformări din istoria comerțului online, iar măsurile avute în vedere pot schimba fundamental modul în care funcționează fluxurile de e-commerce venite din China. În 2024, la granițele comunitare au fost procesate 4,6 miliarde de expedieri de mică valoare, adică aproape 12 milioane de colete zilnic și 145 de pachete pe secundă. Dintre acestea, 91% proveneau din China, ceea ce arată dimensiunea dependenței europene de mărfurile ieftine vândute pe platformele asiatice. Tendința este de creștere, iar Bruxelles-ul caută soluții atât pentru a limita riscurile de siguranță și de concurență neloială, cât și pentru a crește veniturile fiscale și pentru a reduce presiunea asupra autorităților vamale.
Eliminarea scutirilor și introducerea unei taxe de manipulare
Una dintre cele mai discutate măsuri este eliminarea scutirii de vamă pentru expedierile de până la 150 de euro, o prevedere care a permis intrarea masivă a coletelor chineze fără taxe suplimentare. Conform calendarului actual, scutirea va dispărea din martie 2028, ca parte a marii reforme vamale a UE. În paralel, Comisia Europeană a propus o taxă de manipulare de 2 euro aplicabilă fiecărui colet provenit din afara Uniunii, indiferent de valoarea acestuia. Parlamentul European a acceptat ideea doar condiționat, solicitând verificări privind compatibilitatea cu regulile OMC și impactul asupra consumatorilor. În viziunea Bruxelles-ului, costul ar trebui asumat de platformele online, nu de clienți, însă efectul inevitabil va fi o repoziționare a întregului model de business al vânzătorilor asiatici.
Noua taxă nu este doar o măsură fiscală, ci și una de descurajare: majorarea directă a costurilor ar reduce atractivitatea coletelor individuale cu valoare mică, împingând platformele spre soluții logistice diferite și mai eficiente.
Stimulente pentru consolidarea comenzilor în depozite din UE
Poate cea mai interesantă propunere pentru logistică este introducerea unei taxe reduse, de doar 0,5 euro pe colet, pentru platformele care aleg să își consolideze mărfurile în depozite aflate pe teritoriul UE și să facă livrările de acolo. O astfel de soluție ar simplifica semnificativ munca autorităților vamale, ar permite un control mai riguros al produselor și ar genera un val de investiții în infrastructura logistică europeană.
Pentru operatorii de logistică contractuală, implicațiile sunt uriașe. Ei ar putea gestiona nu doar recepția și vămuirea coletelor, ci și activități de fulfillment, gestionarea retururilor și distribuția pe „ultimul kilometru”.. În plus, depozitele europene ar deveni veritabile huburi de procesare a importurilor din China, creând valoare adăugată locală și atrăgând investiții majore în centre logistice. Competiția între statele membre pentru atragerea acestor investiții va fi intensă, fiecare țară încercând să obțină avantajul unei poziționări strategice.
De ce este Europa atât de atentă la e-commerce-ul chinez?
Exemplul SUA arată deja ce se poate întâmpla. După ce Washingtonul a eliminat în mai 2025 scutirea de minimis de 800 USD și a introdus tarife de până la 100 USD per colet, importurile din China au scăzut brusc cu peste 40%, iar transportul aerian pe ruta Asia–America de Nord s-a contractat cu peste 10%. O parte din aceste fluxuri s-au reorientat imediat către Europa, crescând presiunea asupra frontierelor comunitare și confirmând că piața europeană este acum principala supapă pentru excedentul de mărfuri ieftine chinezești.
Din punct de vedere logistic, provocarea este imensă: în 2024, operatorii europeni au manipulat peste 4,1 miliarde de colete provenite din China, ceea ce înseamnă o dependență structurală de acest flux. Însă, paradoxal, tocmai această dependență poate deveni o oportunitate, dacă noile reguli stimulează platformele să își construiască centre logistice în UE.
Logistica contractuală – marele câștigător
Pentru companiile specializate în logistica contractuală, schimbările propuse reprezintă o șansă unică. Consolidarea coletelor pe teritoriul european înseamnă un volum uriaș de activități suplimentare: sortare, stocare, procesare a retururilor, personalizare a serviciilor de livrare. Potrivit estimărilor, doar taxa de manipulare ar putea aduce bugetelor naționale venituri de peste 2,3 miliarde de euro, echivalentul costurilor pentru construirea a cinci terminale de containere de tipul celui deschis recent în Baltic Hub Gdańsk..
Mai mult, studiile Transport Intelligence arată că ponderea comenzilor online în activitatea logisticii contractuale crește constant. Dacă în prezent multe companii declară că 40–50% din volumele gestionate provin din e-commerce, în următorii cinci ani peste 20% dintre manageri estimează că ponderea va ajunge la 60–70%. Aceasta înseamnă că, în mod natural, logistica contractuală va deveni coloana vertebrală a comerțului online european, iar stimulentele legislative doar vor accelera procesul.
Provocările și contextul global
Europa rămâne totuși în urma liderilor globali. În 2024, piața logisticii e-commerce din regiune a generat venituri de 94,6 miliarde de euro, mult sub America de Nord (200,4 miliarde) și Asia (198,6 miliarde). Ritmul de creștere european, de 9,4%, este inferior celui asiatic (14,9%) și american (14,6%). Prognozele arată că până în 2028, Europa va crește cu doar 27,1%, în timp ce Asia va avansa cu peste 42%, iar America Latină și Africa vor avea ritmuri chiar mai mari.
În plus, structura pieței joacă împotriva Europei. La nivel global, 72% din veniturile e-commerce B2C sunt generate de marketplace-uri, iar în Asia ponderea ajunge la 97%. În Europa, marketplace-urile reprezintă doar 47% din vânzări, ceea ce limitează viteza de scalare și de adaptare la noile modele logistice.
Între amenințare și oportunitate
Măsurile propuse de UE – eliminarea scutirii, introducerea taxei de manipulare și stimulentele pentru consolidare în depozite europene – pot părea restrictive pentru platformele chineze, dar, privite prin prisma logisticii, reprezintă o oportunitate strategică. Dacă operatorii europeni și autoritățile naționale vor reuși să atragă noile centre de consolidare pe teritoriul lor, întregul sector logistic va beneficia de investiții, locuri de muncă și creșterea valorii adăugate locale.
Întrebarea esențială nu este dacă Europa are nevoie de coletele ieftine din China, ci dacă va reuși să transforme dependența actuală într-o sursă de putere logistică și într-un avantaj competitiv pe termen lung.
Pentru România, propunerile UE pot avea un impact dublu. Pe de o parte, eliminarea scutirilor și introducerea taxelor fixe pentru fiecare colet ar putea reduce presiunea pe infrastructura vamală, care în prezent gestionează zilnic un volum semnificativ de expedieri provenite din China prin Poșta Română și prin operatorii privați de curierat. Deși nu există statistici oficiale precise, estimările arată că peste 60% dintre comenzile e-commerce transfrontaliere înregistrate pe piața românească au origine asiatică.
În același timp, logistica contractuală ar putea fi un mare câștigător: România are deja centre logistice regionale în jurul Bucureștiului, Timișoarei și Clujului, iar platformele chineze și operatorii de fulfillment ar putea lua în considerare dezvoltarea unor hub-uri locale pentru consolidarea comenzilor. Astfel, țara noastră ar putea deveni parte a lanțului logistic european de procesare și distribuție, cu efecte directe asupra pieței muncii și a investițiilor în infrastructura de depozitare.
Un aspect important pentru consumatori și pentru piața locală este și taxa de 25 de lei percepută pentru fiecare colet extracomunitar procesat de Poșta Română, introdusă ca tarif de prezentare la vamă. Această taxă, aplicată în paralel cu plata TVA și a eventualelor taxe vamale, a generat numeroase discuții și nemulțumiri din partea clienților. Dacă UE va implementa taxa de manipulare de 2 euro/colet, va trebui clarificat modul în care aceasta se cumulează cu taxele deja existente în România, pentru a evita o dublă taxare care ar putea afecta atractivitatea pieței locale de e-commerce.
