Haosul politic din Franța a aruncat economia în recesiune și a stârnit temeri privind un colaps, subliniază Upply (Road transport: no price drop in France during September), dar tarifele de transport au avut o ușoară creștere în septembrie, de 0,2% față de august. Dacă ne uităm însă la evoluția tarifelor de la început de an încoace, ele sunt mai mici sau doar puțin mai mari decât în 2024, ceea ce arată că operatorii au dificultăți în a transfera în prețul de transport creșterile de costuri.
În ultimele zile, ipoteza unui „deficit de productivitate în creștere” a fost un subiect care a apărut des în dezbaterile din Franța, iar această idee, prezentă și în raportul Draghi din 2024 asupra competitivității europene, este acum prezentă și într-un studiu al OFCE (Observatorul Francez al Tendințelor Economice), potrivit căruia declinul economiei europene, și în special al economiei Franței, comparativ cu cel al Statelor Unite, provine din productivitatea care a scăzut timp de un sfert de secol, din cauza lipsei investițiilor în afaceri.
Demisia noului prim-ministru Sébastien Lecornu pe 6 octombrie, la câteva ore după anunțarea guvernului său și la doar câteva săptămâni după preluarea funcției pentru a-l înlocui pe François Bayrou, arată haosul din afacerile publice din Franța. Iar decizia președintelui Macron de a-l numi din nou pe Sébastien Lecornu ca prim-ministru pe 10 octombrie a adăugat și mai mult la confuzia generală.
În ceea ce privește cele mai recente proiecții economice ale Banque de France, publicate în septembrie, previziunile pentru 2025 sunt modificate puțin în sus și arată o creștere de 0,7% a PIB datorită unei creșteri mai solide la mijlocul anului și unei activități mai dinamice în trimestrul al treilea. Pe de altă parte, contextul național incert și mediul internațional mai puțin favorabil determinat de cursul euro, de prețurile petrolului și de cererea externă slăbită au condus la o revizuire în scădere a perspectivelor pentru 2026 și 2027, când creșterea se estimează că va ajunge la 0,9%, respectiv 1,1%, cu o revenire treptată a consumului și investițiilor private și cu un comerțul exterior de la care se așteaptă să contribuie relativ puțin la acest rezultat.
Inflația din Franța, după ce a atins 2,3% în 2024, se așteaptă să ajungă la 1,0% în 2025 datorită scăderii prețurilor la energie, apoi la 1,3% în 2026 și la 1,8% în 2027. Iar inflația de bază (excluzând energia și alimentele) este așteptată să scadă de la 1,7% în 2025 la 1,6% în anii următori. În plus, creșterea salariilor mai mare decât cea a prețurilor ar putea crește cu 1%/an puterea de cumpărare, încurajând astfel consumul gospodăriilor.
Pe termen scurt însă incertitudinea erodează încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE), indicele compozit al climatului de afaceri a fost de 95,9 puncte în septembrie 2025, în scădere cu 0,3 puncte față de luna precedentă și mult sub media sa pe termen lung, care este de 100. Ceea ce arată că antreprenorii sunt îngrijorați. În plus, Banca Franței subliniază că o consolidare bugetară mai puțin ambițioasă decât deficitul de 5,4% estimat pentru 2025 nu ar stimula creșterea, incertitudinea fiscală determinând gospodăriile și companiile să adopte un comportament mai prudent. În ciuda creșterii puterii de cumpărare datorate scăderii prețurilor energiei, francezii își limitează cheltuielile și INSEE estimează o creștere a consumului de doar 0,3% în al patrulea trimestru din 2025, determinată mai ales de servicii (+1,4%) – pentru că achizițiile de bunuri stagnează (+0,1%).
