Data de 12 decembrie 2025 marchează un moment de referință pentru infrastructura feroviară din Austria: intrarea în exploatare a Koralmbahn (cunoscută și ca linia feroviară Koralpe), unul dintre cele mai ambițioase proiecte de cale ferată realizate vreodată în sudul țării. Noua linie, cu o lungime de aproximativ 130 de kilometri, leagă Klagenfurt de Graz, reducând radical timpii de parcurs și modificând structura fluxurilor de trafic feroviar.
Elementul central al proiectului este tunelul de bază Koralmbahn, cu o lungime de aproape 33 de kilometri, una dintre cele mai lungi lucrări subterane feroviare din Europa. Acesta permite depășirea masivului Koralpe fără rampe abrupte, oferind o combinație rară de viteză ridicată și capacitate mare, esențială atât pentru transportul de pasageri, cât și pentru cel de marfă.
Deși serviciul comercial pentru pasageri a început oficial pe 14 decembrie 2025, trenurile de marfă au fost primele care au circulat pe Koralmbahn, încă de la începutul lunii noiembrie. Această fază preliminară a avut rolul de a testa în condiții reale sistemele de siguranță, semnalizare și control al traficului, înainte de lansarea completă a exploatării.
Potrivit presei austriece, au existat și câteva incidente minore, precum activarea sistemelor de stingere a incendiilor din cauza prafului ridicat de un tren, episoade considerate însă normale într-o fază de punere în funcțiune a unui sistem de asemenea complexitate.
Succesul traficului de pasageri, o provocare pentru marfă
Paradoxal, tocmai succesul noii linii pentru transportul de pasageri ridică semne de întrebare privind capacitatea efectivă disponibilă pentru marfă. Koralmbahn este deja intens utilizată de trenuri regionale și de lung parcurs, inclusiv de EuroCity Railjet pe relația Trieste–Viena, lansat tot la 14 decembrie și operat de ÖBB.
Această coexistență între trenuri de mare viteză pentru pasageri și trenuri de marfă, cu caracteristici diferite de viteză și masă, poate genera constrângeri operaționale. În practică, este probabil ca accesul trenurilor de marfă să fie selectiv, în funcție de tipul încărcăturii, masa trenului și viteza de exploatare.
În acest context, o parte a trenurilor de marfă ar putea continua să utilizeze ruta nordică clasică prin Sankt Veit an der Glan – Leoben, care nu mai este parcursă de trenuri rapide de călători. Această redistribuire ar permite degrevarea Koralmbahn în orele de vârf și o mai bună separare a fluxurilor de trafic.
În ansamblu, infrastructura Koralmbahn este impresionantă: aproximativ 50 de kilometri de tuneluri, peste 100 de poduri și viaducte, toate concepute pentru standarde de cale ferată de mare performanță, cu viteze proiectate de până la 250 km/h.
Parte esențială a coridorului Baltica–Adriatica
Koralmbahn este integrată în Coridorul Baltica–Adriatica, una dintre axele strategice ale rețelei europene de transport. Din această perspectivă, linia are un rol cheie în transportul feroviar de marfă între Europa Centrală și porturile Adriaticii, inclusiv conexiunile cu Italia și Slovenia.
Lucrările au început încă din 1999, iar finalizarea completă a proiectului a necesitat aproape 27 de ani, tunelul de bază fiind elementul fără de care linia nu putea funcționa la parametrii proiectați. Costul total a depășit 6 miliarde de euro, finanțarea provenind de la statul federal austriac, ÖBB, landurile Stiria și Carintia, precum și din fonduri europene prin Connecting Europe Facility și programele naționale de redresare.
Koralmbahn reprezintă un salt calitativ major pentru infrastructura feroviară a Austriei și pentru coridoarele europene de transport. Din punct de vedere tehnic, linia este pe deplin pregătită pentru trenuri de marfă grele și rapide, însă, în faza inițială, prioritatea acordată traficului de pasageri ar putea limita accesul anumitor tipuri de transport feroviar de marfă.
Pe termen mediu, modul în care ÖBB va gestiona alocarea capacității va fi decisiv pentru a transforma Koralmbahn nu doar într-un succes pentru mobilitatea pasagerilor, ci și într-un coridor eficient pentru logistica feroviară europeană.
**Sursă foto: Tranzit AI
