De la 1 februarie, noile reguli privind concediile medicale cresc sarcinile administrative pentru companii. Specialiștii TPA România, compania de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică, explică cum eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical obligă departamentele de resurse umane să își revizuiască procedurile interne și aplicațiile de salarizare, ceea ce duce la costuri indirecte mai mari și o procesare mai complexă a salariilor.
Ordonanța de urgență nr. 91/2025 stabilește că, pentru concediile medicale acordate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizația se va plăti cu o zi mai puțin, indiferent de afecțiune. Măsura face parte din reforma fiscal-bugetară începută în 2024 și urmărește reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile în acordarea concediilor medicale și de a reduce presiunea asupra bugetului de sănătate, afectat de numărul mare de certificate emise fără justificare medicală
„La prima vedere, modificarea descurajează absenteismul nejustificat și reduce costurile directe pentru angajatori. În practică, însă, angajații înregistrează venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile trebuie să actualizeze procedurile interne și aplicațiile de salarizare, să gestioneze relația cu angajații și să suporte potențiale costuri indirecte suplimentare. Această primă zi neplătită de concediu medical poate fi gestionată de angajați și angajatori diferit față de cum au prevăzut autoritățile. De exemplu, angajații ar putea solicita compensarea zilei neremunerate prin concediu de odihnă sau angajatorii ar putea acorda o compensație în bani pentru acea zi, ceea ce ar crește costul salarial pentru ziua respectivă, comparativ cu cel aferent zilei de concediu medical. Până în acest moment, autoritățile nu au oferit instrucțiuni clare privind rezolvarea acestor situații, astfel că interpretările și soluțiile practice vor apărea treptat, pe măsură ce angajații și companiile se vor confrunta cu exemple concrete.”, a subliniat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România.
Noile reglementări modifică modul de distribuire a indemnizației de concediu medical: angajatorul va plăti indemnizația din a doua până în a șasea zi de incapacitate de muncă, cu anumite excepții. Pentru restul perioadei, sumele se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, iar unele indemnizații rămân suportate integral din bugetul de sănătate.
Potrivit specialiștilor TPA România, introducerea zilei de concediu medical neplătite va reduce venitul net al angajaților, însă nu va influența stagiul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și nici calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Indemnizația se acordă din a doua zi de incapacitate de muncă și se calculează în funcție de durata concediului, aplicând procente reduse la baza de calcul. Astfel, pentru bolile obișnuite și accidentele în afara muncii, indemnizația este de 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru cele între 8 și 14 zile și 75% pentru cele de peste 15 zile. Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară (4050 lei*12).
„Astfel, valoarea efectivă a indemnizației de concediu medical scade, iar salariații vor resimți impactul în venitul net pentru luna în care se află în concediu medical. Deși noile reglementări în domeniul concediilor medicale au ca fundament diminuarea numărului de concedii medicale acordate nejustificat și eficientizarea cheltuielilor publice, efectele secundare sunt semnificative pentru mediul de afaceri și pentru salariați.”, a adăugat Ioana Zavastin.
Potrivit specialistului TPA România, noile măsuri vor pune o presiune suplimentară pe angajatori și pe departamentele de resurse umane, prin creșterea birocrației și a timpului necesar pentru gestionarea absențelor, precum și pentru procesarea și calculul salariilor, cu posibile efecte indirecte asupra productivității companiei.
„Pentru angajați, noua măsură fiscal-bugetară implică scăderea veniturilor nete în perioadele în care se confruntă cu probleme temporare de sănătate, precum și necesitatea unei planificări financiare mai atente, mai ales în cazul afecțiunilor recurente. Pentru angajatori și specialiștii în resurse umane, complexitatea administrativă se amplifică din nou, într-un interval scurt de timp de la ultima modificare legislativă în același domeniu, și generează dificultăți semnificative pentru activitatea de salarizare. Pe lângă actualizarea aplicațiilor de calcul salarial, ajustarea procedurilor interne și a regulamentelor de ordine interioară privind aprobarea și evidența concediilor medicale, companiile și departamentele de salarizare vor trebui să gestioneze și relația cu angajații pentru evitarea posibilelor nemulțumiri legate de diminuarea venitului net în lunile în care sunt acordate concedii medicale.”, a precizat Ioana Zavastin.
