Asociația Patronală Din Transport și Logistică (ASTRA) reclamă modul în care s-a calculat TollRO pentru vehiculele de transport marfă, ritmul implementării acesteia taxe, precum și gradul de transparență față de industrie. Deși motivul implementării TollRO este clar, respectiv asumarea prin PNRR a schimbării sistemului de taxare, în conformitate cu directiva europeană nr. 362/2022, pe principiile „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”, modul în care au înțeles legiuitorii români să asigure tranziția către noile tarife și modalități de plată nu ar fi cea mai fericită variantă. Iar ASTRA dă ca exemplu modelul olandez.
Spre deosebire de cele trei categorii tarifare stabilite de legislația românească, în funcție de norma de poluare a vehiculelor, în legea olandeză sunt cinci criterii. Apoi, în funcție de tonaj, la noi sunt tot trei categorii (cea mai mare fiind de peste 12 t), în timp ce olandezii au patru: între 3,5-12 t, 12-18 t, 18-32 t și peste 32 t.
Valoarea taxei românești este de 0,094 euro/km pentru un camion Euro 6 de peste 12 t în trafic pe autostradă, în timp ce în Olanda, un camion încadrat în clasa de poluare CO2 5, având între 18 și 32 t, plătește 0,035 euro/km. Foarte important, în Olanda nu este nicio diferențiere între parcurs pe autostradă sau pe drum național, așa cum se face în legislația românească, diferența de taxă fiind de nu mai puțin de 50%.
Spre deosebire de cele trei opțiuni de plată ce vor fi disponibile în România, Olanda a aprobat până la lansarea noului sistem nu mai puțin de șase furnizori EETS (Axxès, Telepass, Toll4Europe, TotalEnergies, Tolltickets și furnizorul național NedLinq), creând un mediul competitiv, care va genera presiune pe comisioane și va oferi operatorilor opțiuni și flexibilitate, atrage atenția ASTRA. În plus, Olanda a publicat tarifele provizorii cu ani înainte de implementare, permițând operatorilor să își renegocieze contractele cu clienții, în timp ce România a publicat tarifele finale în dezbatere publică abia în iulie 2025, la circa șase luni înainte de implementare.
O altă nota bene pentru guvernul olandez este transparența. „Această țară a alocat explicit peste 1,6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030 sub formă de subvenții pentru sustenabilitatea și inovarea transportului rutier – achiziție de camioane electrice sau pe hidrogen, infrastructură de încărcare etc. Sumele au fost anunțate public, creând o relație clară între taxă și beneficiu pentru industrie. România nu a anunțat un mecanism similar de reinvestire a veniturilor TollRO direct în sprijinul operatorilor sau a reînnoirii flotelor. Aceasta reprezintă o oportunitate ratată de a transforma o măsură percepută ca fiscală într-un mecanism de politică industrială”, se arată într-o analiză realizată de ASTRA.
Chiar și după introducerea TollRO, România va avea printre cele mai mici taxe de drum din Europa. Provocarea reală nu este nivelul absolut al tarifului, sunt de părere reprezentanții ASTRA, ci impredictibilitatea și viteza tranziției, întrucât o creștere de peste 500% față de sistemul anterior (de la aproximativ 0,009 euro echivalent/km la 0,094 euro/km) este dificil de absorbit, dacă nu există timp suficient de pregătire și instrumente de sprijin.
Asociația recomandă publicarea completă a metodologiei de calcul (inclusiv costurile de infrastructură, costurile externe și ponderea acestora din total), crearea unui mecanism de reinvestire a veniturilor TollRO, extinderea ecosistemului de furnizori EETS, introducerea unui mecanism de monitorizare a migrării traficului de pe autostrăzi pe drumuri naționale (pentru a preveni deteriorarea acestora din urmă), precum și consultare publică cu calendar extins, pentru orice ajustare ulterioară a tarifelor, care ar trebui să înceapă cu cel puțin 12 luni înainte de implementare.
