Criza sectorului nu mai vine doar din costuri, ci din incapacitatea firmelor de a susține financiar activitatea până la încasarea curselor.
Transportul rutier italian se confruntă cu una dintre cele mai dificile faze din ultimii ani, pe fondul suprapunerii a două presiuni majore: creșterea accentuată a prețului motorinei și lipsa tot mai severă de lichidități. Potrivit estimării publicate de CGIA din Mestre la 18 aprilie 2026, din cele 67.350 de firme active în sector, peste 13.000 ar putea ajunge la închidere până la finalul anului, dacă actualele condiții de cost și de finanțare nu se îmbunătățesc. CGIA leagă explicit această proiecție de ipoteza menținerii prețului motorinei la un nivel ridicat până la sfârșitul lui 2026.
În analiza CGIA, motorina rămâne una dintre cele mai grele componente de cost pentru o companie de transport, cu o pondere medie de aproximativ 30% în cheltuielile operaționale. La un preț mediu self-service de 2,135 euro/litru, un rezervor de 500 de litri ajunge la 1.067 de euro, adică cu 250 de euro peste nivelul de la finalul lui 2025. În același studiu, CGIA estimează că alimentarea anuală a unui singur camion ar putea ajunge în 2026 la 76.860 de euro, cu circa 17.500 de euro peste anul precedent.
Dincolo de scumpirea în sine, CGIA insistă că problema cea mai gravă este tensiunea de cash-flow. Motorina trebuie plătită imediat sau la termene foarte scurte, în timp ce facturile pentru transport sunt achitate frecvent la 60, 90 sau chiar 120 de zile. În aceste condiții, multe companii nu riscă să se oprească din lipsă de comenzi, ci din imposibilitatea de a avansa banii necesari pentru a ține camioanele în mișcare.
Clauza de fuel surcharge există, dar pentru mulți operatori rămâne greu de impus.
Studiul CGIA arată că mecanismul de ajustare a tarifelor în funcție de prețul carburantului funcționează slab în practică. Micii transportatori și operatorii cu unul sau două vehicule nu au suficientă forță contractuală pentru a-l impune, iar în alte cazuri ajustarea vine cu întârziere, exact când presiunea este maximă. Rezultatul este că o mare parte din scumpirea motorinei continuă să fie absorbită direct de transportator.
Reducerea accizelor a produs un efect ambiguu pentru firmele care beneficiază deja de rambursări.
În evaluarea CGIA și în poziția exprimată de ANITA, tăierea generalizată a accizelor nu s-a tradus într-un avantaj real pentru companiile de transport care primesc deja rambursarea accizelor pentru motorina profesională. Potrivit ANITA, măsura a redus în fapt valoarea rambursării și a creat confuzii inclusiv în raport cu clienții, care pot interpreta greșit că transportatorii au fost deja compensați suficient. Organizația cere de aceea un credit fiscal care să recupereze pierderea aferentă perioadei 19 martie – 1 mai 2026.
CGIA subliniază că sprijinul fiscal anunțat pentru sector vizează doar vehiculele de peste 7,5 tone și din categoria Euro V sau superioară. Potrivit calculelor sale, aproximativ 78% din parcul italian de camioane nu intră în aceste criterii, ceea ce înseamnă că accesul efectiv la sprijin ar rămâne deschis doar pentru o parte minoritară a vehiculelor.
Pe 15 aprilie, ANITA a convocat un Consiliu General extraordinar pentru a analiza efectele crizei din Orientul Mijlociu și scumpirea carburantului, anunțând că va discuta atât corecțiile necesare la măsurile guvernului, cât și posibilitatea unui nou Temporary Framework european. În zilele următoare, președintele Riccardo Morelli a cerut deschiderea urgentă a unui dialog cu Guvernul și a susținut că restituirea sumelor pierdute prin mecanismul actual al accizelor este necesară pentru claritate și pentru stabilizarea relației comerciale cu beneficiarii. În paralel, Comisia Europeană a confirmat la 12 aprilie că consultă statele membre asupra unui nou cadru temporar de ajutoare de stat, cu intenția de a-l adopta până la sfârșitul lui aprilie.
Riscul nu mai privește doar firmele, ci continuitatea întregului lanț logistic.
Mesajul care se desprinde atât din analiza CGIA, cât și din reacțiile ANITA, este că sectorul nu se află doar într-o fază de scumpire conjuncturală, ci într-un dezechilibru financiar care poate produce ieșiri masive din piață. În momentul în care motorina se plătește imediat, tarifele se ajustează greu, iar sprijinul public rămâne incomplet sau întârziat, problema nu mai este doar reducerea marjei, ci capacitatea companiilor de a continua să opereze.
**Sursă foto: Tranzit AI
