Planuri pentru un hub logistic regional în România/Republica Moldova

La conferinţa South Eastern European Freight Forwarders (SEEFF), organizată de Uniunea Societăţilor de Expediţii din Romania la Bucureşti, pe 18-20 mai, delegaţia expeditorilor din Republica Moldova a subliniat că regiunea Europei de Sud-Est beneficiază în prezent de o oportunitate strategică de mare importanță. Republica Moldova, România și întregul Coridor al Mării Negre au potențialul de a deveni mult mai mult decât o simplă zonă de tranzit. Acestea se pot transforma într-un hub logistic între Uniunea Europeană și țările vecine. Cu toate acestea, pentru atingerea acestui obiectiv, nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci este obligatorie integrarea digitală, cooperarea regională și construirea unui nivel mult mai ridicat de încredere între actorii din industrie. În viitorul apropiat se află deja în proces de construcție patru poduri care vor lega România de Republica Moldova.

“Această dezvoltare aduce speranța că Republica Moldova, această insulă logistică, se va transforma într-o peninsulă sau va deveni o parte complet integrată a marelui continent european. Pentru acest deziderat, însă, este absolut necesar un dialog real, alături de o cooperare strânsă între instituțiile din industrie și de crearea unor parteneriate durabile”, a declarant Adrian Ţenu, administrator Imperador şi reprezentant al AEM-Moldova.

Pentru a promova aceste legături, în septembrie va avea loc Moldova Business Week, în cadrul căreia este planificat un eveniment dedicat transporturilor și industriei logistice din regiune. 

“În paralel, trebuie luat în calcul și aspectul reconstrucției Ucrainei” – a mai subliniat Ţenu – “drept pentru care este fundamentală construirea unor parteneriate solide cu persoanele din logistica din Ucraina, prezența instituțiilor și a asociațiilor de profil ucrainene la evenimentele de transport fiind considerată de o importanță majoră”.

Dezvoltarea regională este marcată și de noi planuri de integrare portuară. Gestionarea fluxurilor de către Portul Constanța în colaborare cu Portul Giurgiulești este privită cu mult optimism. Se anticipează o sincronizare superioară a proceselor, ceea ce va permite ca mărfurile aflate în tranzit prin Giurgiulești să fie manevrate și gestionate mult mai rapid decât în trecut. Implementarea expertizei Portului Constanța promite o fluidizare mai mare a mărfurilor prin această zonă. 

Deși Portul Constanța operează tradițional ca un port de tip „landlord”, care doar supraveghează activitatea entităților contractante fără a interacționa direct cu proprietarii de mărfuri, aceast aspect urmează să se schimbe odată cu preluarea controlului asupra companiei care operează portul din Moldova. Această mișcare se va baza pe parteneri de încredere din România, iar un plan de afaceri extins urmează să fie detaliat în cadrul unei conferințe de presă ce va avea loc în Moldova pentru a sublinia dorința de cooperare și dezvoltare comună. Provocările operaționale nu lipsesc însă, iar industria se confrunta periodic cu noi blocaje vamale. 

“Un astfel de blocaj la frontiera moldo-română este cauzat de tranziția către noua platformă de tranzit vamal comun NCTS 6; deși Republica Moldova a reușit să se adapteze, lipsa de sincronizare a autorităţilor române va forța camioanele să recurgă din nou la declarații sumare și să refacă procedurile birocratice la miezul nopții. Cu toate acestea, industria își menține optimismul caracteristic că problemele vor fi soluționate pentru o eficiență sporită”, a mai spus Adrian Ţenu.

Articole similare