Companiile investesc tot mai mult în inteligența artificială (AI), însă nivelul de încredere în aceste tehnologii rămâne surprinzător de scăzut. Organizațiile se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși AI este considerată o prioritate strategică, multe companii pun sub semnul întrebării maturitatea și valoarea reală a soluțiilor disponibile pe piață. Concluziile reies din studiul „Digital Value: How AI and Digital Transformation Finally Pay Off”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management prezentă în România de două decenii.
Datele cercetării arată că scepticismul continuă să domine percepția mediului de afaceri asupra inteligenței artificiale. Astfel, 66% dintre companii consideră că tehnologiile AI nu sunt încă suficient de mature sau funcționale pentru a genera valoare la scară largă. Totodată, 70% dintre executivii intervievați cred că aceste soluții sunt supraevaluate și nu oferă un raport corect între preț și valoare.
Îngrijorările se extind și asupra impactului pe care AI îl poate avea asupra angajaților și liderilor organizaționali. Potrivit studiului, 73% dintre respondenți consideră că utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor AI, precum ChatGPT, contribuie la diminuarea capacității angajaților de a gândi independent. În același timp, 70% dintre participanți sunt de părere că o parte semnificativă a managerilor întâmpină dificultăți în înțelegerea noilor tehnologii bazate pe inteligență artificială.
„Vedem un paradox evident: companiile accelerează investițiile în AI sub presiune strategică, însă încrederea în aceste soluții rămâne limitată. Percepția de maturitate scăzută, împreună cu dificultățile de integrare și lipsa de control asupra utilizării, indică o adopție mai degrabă reactivă decât strategică.”, explică Daniel Costache, Senior Project Manager, Horváth România.
În ciuda rezervelor exprimate de executivi, investițiile în AI continuă să crească. Aproximativ 68% dintre respondenți afirmă că interesul managementului pentru finanțarea proiectelor de inteligență artificială este mai mare decât pentru alte tehnologii.
Implementarea acestor soluții rămâne însă dificilă. Potrivit studiului, 69% dintre executivi se tem că aplicațiile AI nu sunt compatibile cu sistemele existente din organizații, inclusiv cu platformele ERP. În plus, 62% recunosc că nu au o vizibilitate clară asupra tuturor instrumentelor AI utilizate la nivel intern.
Rezultatele sugerează că multe companii adoptă tehnologii de inteligență artificială într-un mod fragmentat, fără o strategie unitară și fără mecanisme clare de guvernanță.
Diferența dintre presiunea de a investi și capacitatea efectivă de implementare generează un risc important pentru companii. Organizațiile pot ajunge să aloce resurse semnificative unor tehnologii pe care nu reușesc să le integreze eficient sau să le transforme în avantaje competitive concrete.
Deși inteligența artificială a urcat rapid în topul priorităților de pe agenda managementului, maturitatea soluțiilor și capacitatea organizațiilor nu evoluează în același ritm. În acest context, provocarea principală nu mai este dacă organizațiile trebuie să investească în AI, ci cum pot transforma aceste investiții în rezultate măsurabile și sustenabile.
Studiul „Digital Value” realizat de Horváth a analizat modul în care companiile adoptă și valorifică tehnologiile digitale și inteligența artificială. Cercetarea a fost realizată pe baza interviurilor cu 213 reprezentanți – membri ai board-urilor, manageri seniori și șefi de departamente – din Europa și Statele Unite.
