Costurile operaționale ale companiilor de transport și logistică ar putea beneficia de un ajutor, în contextul în care un nou proiect legislativ a fost adoptat de Senatul României, având ca scop principal reducerea prețului final al motorinei. Măsura centrală a documentului presupune instituirea oficială a unei situații de criză în domeniul carburanților la nivel național, creând astfel cadrul general necesar pentru o intervenție directă a statului. Fostul ministru al Energiei și actual parlamentar PSD, Bogdan Ivan, a explicat pentru Digi24 că această inițiativă este menită să mențină costul motorinei standard la un nivel sustenabil, argumentând că un preț ridicat la pompă se traduce automat în costuri suplimentare care sunt transferate inevitabil în prețul produselor de bază și al tuturor bunurilor economice destinate populației.
Mecanismul propus prin acest proiect legislativ vizează o reducere progresivă și substanțială a accizei la carburanți, care ar urma să fie implementată într-o formă controlată, elaborată în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Concret, la nivelul actual al pieței, inițiativa prevede o diminuare a prețului cu 34 de bani pentru fiecare litru de motorină comercializat. Totuși, cadrul legislativ a fost gândit cu un grad ridicat de flexibilitate, astfel încât, în eventualitatea unei creșteri a cotațiilor internaționale pentru petrol și motorină, reducerea aplicată din acciză va putea fi majorată până la 84 de bani pe litru, în funcție de prețul final. Inițiatorii consideră că această marjă este esențială pentru păstrarea prețului motorinei standard în jurul unui prag maxim de 10 lei. Chiar și într-un scenariu în care prețul pieței libere ar atinge o valoare de aproximativ 10,85 lei, intervenția statului prin tăierea masivă a accizei va forța menținerea acestuia sub pragul critic de 10 lei. Cumulat cu celelalte prevederi, efectul total estimat va garanta menținerea unui preț mai redus în România cu aproximativ 60 de bani pe litru comparativ cu valoarea reală dictată de piață, aducând un plus atât pentru consumatorii finali persoane fizice, cât și pentru operatorii logistici.
Dincolo de pârghiile fiscale, proiectul introduce limitări stricte și proceduri de avizare pentru operațiunile de comerț exterior. Mai exact, exportul produselor petroliere, cu precădere al motorinei standard, va putea fi validat și realizat exclusiv în baza unui acord prealabil obținut din partea Ministerului Economiei și a Ministerului Energiei. Totodataă, pentru a contribui la temperarea costurilor la pompă, legislația prevede reducerea cantității de biocombustibil din componența carburanților. Situația de criză va fi instituită pentru o perioadă inițială de trei luni. Pentru a asigura o reacție rapidă față de un context internațional impredictibil, prelungirea acestei stări de criză cu perioade succesive de câte trei luni se va putea face simplu, prin hotărâre de Guvern, eliminând astfel necesitatea convocării Parlamentului pentru fiecare nouă actualizare. Pe parcursul acestei perioade, Ministerul Finanțelor va fi abilitat să actualizeze prețurile o dată la două săptămâni, strict în funcție de cotațiile internaționale ale petrolului Brent și Platts, precum și ale motorinei. Această publicare periodică este o măsură proactivă menită să ofere operatorilor economici din piață predictibilitatea necesară pentru a ști exact unde se află cotațiile și pentru a se pregăti pentru aplicarea unui cuantum diferențiat al accizei.
În timp ce Parlamentul reglementează cadrul intern legislativ pentru scăderea prețurilor, siguranța aprovizionării la nivel macro rămâne o provocare complexă ce revine în sarcina Executivului. Referitor la riscul apariției unei penurii de carburanți, scenariu adus în discuție publică și de Alexandru Nazare, parlamentarul Bogdan Ivan a confirmat existența unor factori de stres pe lanțul de aprovizionare. Un element negativ imediat îl reprezintă faptul că reprezentanții KazMunayGas au limitat livrările prin terminalul Novorossiysk de la Marea Neagră, decizie care influențează direct piața din România. Deși prin intermediul unor discuții informale au fost oferite asigurări că fluxul de produse petroliere va fi oarecum păstrat, securizarea pe termen mediu și lung a volumelor necesare excedează posibilitățile puterii legislative. Astfel, este importantă acțiunea directă și susținută a premierului și a ministrului Energiei, pentru a purta negocieri diplomatice clare cu guvernele din Kazahstan și Azerbaidjan. Obiectivul acestor eforturi este de a garanta că, indiferent de modul în care va evolua situația militară internațională, România va beneficia în continuare de livrări la termen ale produselor petroliere care urmează a fi rafinate la complexul Petromidia. Totodată, o altă direcție obligatorie pentru Guvern vizează asigurarea de rute comerciale noi și extinderea înțelegerilor cu actori din Guyana Franceză, Libia, Arabia Saudită și alți operatori economici globali, pentru a inunda piața cu suficient produs.
Acest context tensionat se suprapune peste o perioadă în care în vestul Europei se înregistrează deja probleme în alimentarea cu carburanți. Făcând o paralelă cu debutul crizei energetice, Bogdan Ivan a reamintit că, pe durata mandatului său la conducerea Ministerului Energiei, mai multe state europene s-au confruntat cu măsuri severe de raționalizare și penurie de produse petroliere. El a subliniat că România a reușit atunci să evite aceste scenarii critice exclusiv prin intervenții prompte și o colaborare strânsă cu Agenția Mondială a Energiei, comisarul european pentru energie și partenerii din Kazahstan și Azerbaidjan. În prezent, deși fostul ministru se declară la dispoziția României, fiind pregătit să sprijine aceste demersuri în baza relațiilor sale oficiale și personale, acesta a ținut să puncteze că nu mai are calitatea oficială pentru a se implica în negocieri. Prin urmare, responsabilitatea directă pentru gestionarea acestei crize și evitarea lipsurilor în sectoarele precum logistica și transporturile ține strict de responsabilitatea actualului ministru interimar al Energiei.
**Sursă foto: Tranzit AI
