IMM România respinge mecanismul prin care angajații ANAF și ai Autorității Vamale Române vor putea primi recompense în funcție de indicatorii de performanță și de creanțele stabilite și încasate în urma controalelor. Organizația avertizează că reducerea pragului de la 10 milioane la un milion de euro poate amplifica presiunea asupra contribuabililor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Proiectul a fost adoptat definitiv de Parlament pe 29 iulie 2026.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat proiectul cu 208 voturi pentru, 20 împotrivă și 65 de abțineri. Votul a venit după ce Senatul adoptase inițiativa pe 27 iulie, cu 73 de voturi pentru, 11 împotrivă și 27 de abțineri. După finalizarea procedurii parlamentare, actul normativ urmează etapa promulgării și publicării în Monitorul Oficial.
Noua reglementare introduce două forme distincte de recompensare pentru personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Autorității Vamale Române. Prima este legată de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță, iar cea de-a doua vizează contribuția angajaților la constatarea și încasarea unor creanțe rezultate din controale fiscale și vamale.
Recompensele anuale vor putea ajunge la 12% din fondul salariilor de bază
Valoarea totală a recompenselor acordate într-un an nu va putea depăși 12% din sumele prevăzute pentru salariile de bază în bugetele ANAF și Autorității Vamale Române. Indicatorii după care va fi evaluată performanța instituțiilor urmează să fie aprobați prin ordin al ministrului Finanțelor.
Evaluarea profesională individuală va determina angajații care pot primi recompense. În același timp, personalului care nu îndeplinește indicatorii și primește calificativul satisfăcător îi vor putea fi diminuate drepturile salariale cu 10%, până la următoarea evaluare anuală.
Separat, personalul implicat în controale va putea primi stimulente de până la 3% din valoarea creanțelor stabilite prin titluri definitive și efectiv încasate. Sunt vizate creanțele care depășesc echivalentul în lei al sumei de un milion de euro.
Printre potențialii beneficiari se află angajații din inspecția fiscală și antifraudă, echipele mobile și canine, structurile de control vamal nedistructiv, supravegherea produselor accizabile, analiza de risc, executarea silită, confiscare și reprezentarea juridică. Textul include și conducerea ierarhică a personalului care a participat la obținerea rezultatelor.
Pragul pentru acordarea stimulentelor scade de zece ori
Principala critică formulată de IMM România privește reducerea pragului creanțelor eligibile de la 10 milioane la un milion de euro. Pragul de 10 milioane de euro este prevăzut în prezent de articolul VIII din OUG 132/2024, articol care va fi abrogat prin noua lege.
IMM România consideră că reducerea de zece ori va extinde semnificativ numărul controalelor în urma cărora pot fi acordate stimulente. Organizația solicită și clarificarea modului de aplicare a pragului de un milion de euro, deoarece nu rezultă suficient de limpede dacă acesta este analizat pentru fiecare control, pentru fiecare creanță sau la nivelul unei perioade determinate.
Inițiatorii au legat adoptarea mecanismului de îndeplinirea jalonului 197 din Planul Național de Redresare și Reziliență. IMM România susține însă că jalonul privește creșterea performanței administrației fiscale și vamale, fără să impună explicit reducerea pragului de la 10 milioane la un milion de euro.
IMM România se teme că obiectivele financiare vor influența controalele
Organizația patronală avertizează că asocierea stimulentelor cu valoarea creanțelor constatate și încasate poate schimba comportamentul structurilor de control. Inspectorii ar putea fi orientați spre cazurile care pot produce sume suplimentare mai mari, chiar dacă riscul fiscal nu justifică întotdeauna o intervenție extinsă.
Această critică nu înseamnă că fiecare amendă aplicată va genera direct o recompensă. Textul legii se referă la creanțe definitive, rămase necontestate sau confirmate de instanță și efectiv încasate. Totuși, IMM România apreciază că legătura financiară dintre rezultatele controalelor și recompensarea angajaților poate crea o presiune suplimentară asupra contribuabililor.
Asociația atrage atenția și asupra faptului că proiectul nu introduce o legătură suficient de clară cu principiile Legii prevenirii, care urmărește remedierea anumitor abateri înaintea aplicării sancțiunilor. În opinia organizației, politica fiscală ar trebui să acorde prioritate conformării voluntare, combaterii evaziunii și eliminării concurenței neloiale, nu creșterii valorii amenzilor sau obligațiilor suplimentare stabilite la control.
Criteriile de excludere sunt considerate insuficient de clare
Proiectul stabilește că recompensele nu se acordă angajaților care nu au contribuit la realizarea indicatorilor de performanță, au fost sancționați disciplinar, au primit calificative profesionale scăzute sau au comis abateri de la normele de etică și integritate.
IMM România consideră că formularea nu precizează suficient dacă aceste condiții se aplică alternativ sau trebuie îndeplinite simultan. În interpretarea organizației, o aplicare cumulativă ar face foarte dificilă excluderea unui angajat de la recompensare.
O altă observație privește perioada minimă de activitate necesară pentru obținerea stimulentelor. Textul se referă la personalul care a avut raporturi de muncă sau de serviciu active în anul calendaristic anterior, fără să precizeze în mod expres o durată minimă. Din această cauză, organizația consideră că ar putea deveni eligibil inclusiv un angajat care a lucrat o perioadă foarte scurtă în instituție.
Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ
Criticile privind impactul asupra mediului de afaceri se regăsesc și în avizul Consiliului Economic și Social, care a fost negativ. CES a indicat riscul creșterii presiunii asupra contribuabililor, orientarea controalelor spre rezultate predominant financiare, deteriorarea relației dintre autorități și mediul privat și un impact disproporționat asupra IMM-urilor.
Consiliul Fiscal nu a evaluat oportunitatea mecanismului, dar a constatat că inițiatorii nu au prezentat toate documentele cerute de legislația responsabilității fiscal-bugetare pentru proiectele care majorează cheltuielile publice. În opinia transmisă Senatului, instituția a solicitat fișa financiară, metodologia de calcul și declarația privind compatibilitatea cheltuielilor cu strategia fiscal-bugetară și plafoanele aprobate.
Consiliul Legislativ și Agenția Națională a Funcționarilor Publici au avizat favorabil inițiativa, în timp ce fișa oficială a proiectului arată că Senatul a adoptat legea cu amendamente înainte de transmiterea sa către Camera Deputaților.
Transportatorii și operatorii logistici sunt direct interesați de noile reguli
Pentru companiile de transport și logistică, controalele pot viza documentele de transport, tranzitul internațional, mărfurile accizabile, sistemul RO e-Transport, importurile, exporturile și circulația produselor considerate cu risc fiscal ridicat.
Textul legii include explicit structurile de control fiscal și vamal din domeniul produselor accizabile și al traficului ilicit de mărfuri, echipele mobile, analiza de risc și executarea silită. În lipsa unor criterii echilibrate, există temerea că presiunea pentru realizarea indicatorilor financiari ar putea conduce la controale mai numeroase sau mai extinse asupra operatorilor economici.
Pe de altă parte, un mecanism bazat pe criterii transparente, pe creanțe confirmate definitiv și pe respectarea drepturilor contribuabililor ar putea încuraja combaterea firmelor fantomă, a transporturilor ilegale și a concurenței neloiale. Numai că controalele nu merg în astfel de direcţii unde probabilitatea de a recupera din prejudiciu este destul de mică.
Efectul real va depinde, în final, de indicatorii stabiliți de Ministerul Finanțelor, de metodologia de acordare a recompenselor și de modul în care vor fi protejate drepturile contribuabililor. Fără criterii clare privind legalitatea controalelor, anularea în instanță a actelor fiscale, aplicarea prevenției și durata contribuției individuale, mecanismul riscă să transforme colectarea unor sume cât mai mari într-un obiectiv mai important decât calitatea și corectitudinea controlului.
**Sursă foto: Tranzit AI
