România a pierdut o mare parte din capacitățile sale industriale strategice în urma procesului de privatizare, iar efectele se resimt astăzi asupra competitivității economiei, susține președinta CONAF, Cristina Chiriac, într-o analiză bazată pe cercetarea „Restructurarea proprietății în România”.
Potrivit studiului, între 1992 și finalul lui 2013, statul român a privatizat 7.726 de companii prin 11.184 de contracte de vânzare-cumpărare. La finalul lui 2014, doar 22,3% dintre companiile privatizate cu peste zece angajați mai erau active, ceea ce înseamnă că aproape patru din cinci societăți și-au încetat activitatea.
Datele evidențiază diferențe importante între județe. Cele mai ridicate rate de supraviețuire a companiilor privatizate au fost înregistrate în București (41,48%), Brașov (38,18%) și Prahova (36,95%), în timp ce la polul opus se află Giurgiu (8,97%), Botoșani (9,56%) și Tulcea (9,60%). Analiza arată că județele cu rate reduse de supraviețuire a companiilor înregistrează și niveluri mai scăzute ale ocupării forței de muncă.
Printre sectoarele afectate se numără industria electronică, mecanica fină și optica, domenii considerate în prezent strategice la nivel european. Potrivit reprezentantei CONAF, numeroase contracte de privatizare nu au fost urmate de investiții, retehnologizare sau infuzii de capital suficiente pentru menținerea activității industriale.
Analiza evidențiază că dezvoltarea economică a României din ultimii ani s-a bazat în principal pe consum și pe fondurile europene. Raportat la nivelul din 2015, economia a ajuns la aproximativ 138%, unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergență din regiune. Între 2007 și 2025, România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în condițiile unei contribuții de aproximativ 32,6 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene.
În același timp, datele economice indică o încetinire a activității industriale. Institutul Vienez pentru Studii Economice Internaționale estimează pentru România o contracție economică de 0,1% în 2026, în timp ce media regiunii este prognozată la o creștere de 2,2%. De asemenea, producția industrială a scăzut cu 3,5% în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună din anul precedent, în timp ce Polonia a raportat un avans de 2%, iar Serbia de 3,2%.
Datele privind comerțul exterior arată că, în 2025, livrările intracomunitare de bunuri au totalizat 68,9 miliarde de euro, reprezentând 71,3% din totalul bunurilor expediate de România peste graniță. Exporturile către state din afara Uniunii Europene au însumat 27,7 miliarde de euro, ceea ce reflectă integrarea economiei românești în lanțurile europene de producție, în principal ca furnizor de componente și subansamble.
Cristina Chiriac subliniază faptul că miza nu mai este valorificarea activelor existente, ci reconstruirea unor sectoare capabile să genereze competitivitate și valoare adăugată. „A doua oară nu mai avem ce vinde. Rămâne întrebarea ce construim, cât timp fereastra de oportunitate este încă deschisă”, transmite președinta CONAF, Cristina Chiriac.
