Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a produs, până acum, schimbări semnificative pe piața de capital din România. Aceasta este concluzia cercetării realizate de Cristina Chiriac, doctor în economie și autoarea lucrării „Marea Privatizare” din 2016, care a analizat aplicarea Legii nr. 11/2025, prin care România a transpus Directiva europeană privind echilibrul de gen în consiliile companiilor listate.

Cristina Chiriac arată că România a transpus directiva europeană cu 77 de zile peste termenul stabilit, iar între intrarea în vigoare a legii, în martie 2025, și termenul până la care companiile trebuiau să atingă obiectivele de reprezentare, 30 iunie 2026, au trecut 472 de zile. Cu toate acestea, structura consiliilor companiilor listate s-a modificat foarte puțin.

Cercetarea a urmărit toate cele 85 de societăți listate pe Piața Reglementată și a analizat nominal componența organelor de conducere, acolo unde informațiile publice au permis acest lucru. Datele privind acționariatul, numărul de salariați, cifra de afaceri și persoanele cu funcții de administrare au fost furnizate de RisCo, partenerul de date al cercetării, și au fost confruntate cu documentele depuse de companii la bursă.

La 31 decembrie 2025, femeile ocupau 82 dintre cele 383 de poziții de administrator analizate, respectiv 21,4%. În categoria Premium, unde comparația cu datele europene este relevantă, proporția era de 22,3%, față de media europeană de 33,6% calculată de EIGE pentru cele mai mari companii listate din fiecare stat membru.

Cristina Chiriac subliniază însă că problema nu este doar nivelul redus al reprezentării, ci mai ales faptul că acesta aproape că nu s-a modificat după intrarea în vigoare a legii.

O nouă măsurătoare, realizată la 30 iulie 2026, arată că ponderea femeilor în consilii ajunsese la 22,1%, în creștere cu doar 0,7 puncte procentuale. Șase consilii au câștigat câte o femeie, în timp ce alte șase au pierdut câte una. Numărul total al femeilor din consiliile analizate a rămas, astfel, același.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, unde se aplică aceeași directivă, media reprezentării femeilor crescuse cu 2,4 puncte procentuale în doi ani, înainte ca obligația să devină efectiv obligatorie. Datele de la București nu indică, potrivit cercetării, o schimbare care să poată fi asociată intrării în vigoare a legii.

Una dintre explicațiile identificate de cercetare este lipsa unei sancțiuni directe pentru companiile care nu ating pragurile de reprezentare. Legea sancționează nerespectarea unor obligații procedurale și de raportare, nu simpla neatingere a obiectivului privind numărul femeilor din consilii.

Un alt factor este numărul companiilor exceptate. Din cele 85 de societăți analizate, 60 intră sub incidența legii, în timp ce 21 sunt exceptate ca întreprinderi mijlocii, iar alte patru pentru că au sediul social într-un alt stat. În categoria Premium sunt exceptate doar două societăți din 32, în timp ce pe segmentul Standard proporția este mult mai ridicată.

Cercetarea arată o diferență importantă între companiile controlate de stat și cele private.

În cazul celor zece societăți în care statul român deține controlul, obiectivul privind reprezentarea femeilor este respectat în proporție de 60%. În cazul companiilor private supuse acelorași prevederi, rata de conformare este de 29,2%.

Mai mult, niciunul dintre consiliile companiilor controlate de stat analizate nu este format exclusiv din bărbați. Cristina Chiriac explică această diferență prin modul în care statul își numește administratorii: există o procedură formalizată și supravegheată, iar selecția poate fi anulată și reluată dacă nu respectă regulile.

Datele cercetării arată că diferențele devin mai mari atunci când este analizată poziția ocupată în conducerea companiilor.

Femeile sunt directori generali în doar 9,9% dintre societățile analizate și președinți ai consiliilor de administrație în 7,6% dintre cazuri. Cercetarea arată că, la nivel european, raportul este invers.

Un element important este legat de cine face numirile. Directorul general este ales de consiliu, în timp ce președintele consiliului este ales dintre administratorii numiți de acționari. Potrivit cercetării, pe măsură ce decizia ajunge mai aproape de proprietar, scade și reprezentarea femeilor.

În companiile controlate de un acționar persoană fizică de sex masculin, femeile ocupă 13,9% dintre locurile din consilii. În cazul companiilor controlate de investitori instituționali, procentul ajunge la 31,2%. Din cele 85 de societăți analizate, una singură are o femeie proprietar de control, iar numele ei nu apare în niciun raport al societății.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale analizei este că diferența dintre situația actuală și respectarea integrală a cerințelor legale nu este foarte mare ca număr de poziții.

Cristina Chiriac a calculat pentru fiecare companie neconformă câte femei ar mai trebui numite în consiliu pentru atingerea pragului prevăzut de lege. Rezultatul: sunt necesare 43 de numiri în 33 de companii.

În 23 dintre aceste societăți este suficientă o singură numire pentru atingerea obiectivului. Cum mandatele în consiliile de administrație se reînnoiesc, în general, la patru ani, fiecare dintre aceste companii are în timpul unui mandat cel puțin o ocazie de a face schimbarea necesară.

Astfel, concluzia cercetării este că diferența nu ține în primul rând de existența unor candidate sau de lipsa unor poziții disponibile, ci de deciziile luate de acționari în cadrul adunărilor generale.

Cercetarea semnalează și probleme de transparență. Informațiile despre componența consiliilor sunt publice, însă nu sunt prezentate într-un format unitar.

Raportul administratorilor este documentul care conține obligatoriu lista nominală a consiliului, dar acesta poate fi publicat fie separat, fie ca parte a situațiilor financiare. Documentele nu sunt indexate, iar în majoritatea cazurilor informațiile sunt disponibile doar în limba română.

Pentru investitorii străini, acest lucru înseamnă că informația este publică din punct de vedere formal, dar dificil de identificat și utilizat rapid. Cercetarea menționează și retragerea, în aprilie 2026, a indicatorului VEKTOR de pe paginile emitenților Bursei de Valori București.

Cercetarea, intitulată „LEGEA CARE NU SE APLICĂ”, nu susține existența unei relații directe de cauzalitate între intrarea în vigoare a legii și evoluția reprezentării femeilor. Cristina Chiriac precizează că analiza urmărește dacă, în perioada evaluată, au apărut modificări compatibile cu obiectivul urmărit de legiuitor.

Cifrele indică însă o schimbare redusă: de la 21,4% femei în consiliile analizate la finalul lui 2025 la 22,1% la finalul lui iulie 2026. În același timp, dintre cele 60 de societăți care intră sub incidența legii, doar 24 dintre cele 58 pentru care conformarea a putut fi calculată îndeplineau cerințele, adică 41,4%.