Dintre tarifele de transport intern pe bază de contract din ţările analizate în barometrul realizat de Ti, Upply şi IRU, cel mai mult au crescut în al doilea trimestru din 2026 cele din Germania, care au ajuns la 158,3 puncte, cu 11,6 mai multe decât în trimestrul anterior şi cu 10,7 mai multe decât în al doilea trimestru din 2025.
În Spania tarifele de transport pe bază de contract au ajuns la 147,8 puncte, în urcare cu 3,6 faţă de trimestrul anterior şi cu 9,4 faţă de anul trecut.
În Franța acestea au fost de 132,6 puncte, în creştere cu 6,9 puncte faţă de primul trimestru din 2026 şi cu 8,9 puncte faţă de al doilea trimestru din 2025, dar în scădere în iunie faţă de mai cu 0,5 puncte.
Creşterea tarifelor nu este atribuită doar costurilor mai mari, ci și creșterii sectorului de producție, cu 1,3% față de trimestrul anterior şi cu 2,2% față de 2025, conform Indicelui de Producție Industrială ajustat sezonier al institutului de statistică INSEE. O performanță bună a avut producția de echipamente de transport, care a crescut cu 5,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 10,9% faţă de anul trecut, subcategoria „alte echipamente de transport“ (aerospațial, căi ferate și construcții navale) înregistrând chiar un plus de 9,6%, respectiv de 21,3%. Iar Airbus a avut cifre solide de comenzi pentru primul trimestru din 2026. Comenzile brute de avioane comerciale au ajuns la 408 (față de 280 în primul trimestru din 2025, deci în creștere cu 45%) şi la comenzi nete de 398 de aeronave după anulări (față de 204), cu 9.037 de avioane comerciale restante la sfârșitul lui martie 2026. O creştere puternică, de 2,4% faţă de trimestrul anterior şi de 6,1% faţă de anul anterior, a înregistrat şi producția de calculatoare și electronice, conform datelor ajustate sezonier de la INSEE, ceea ce arată o menținere a producției high-tech. Produsele chimice au crescut mai modest, cu 1,6%, respectiv 1,8%. Cererea mai mare din industria grea din Franța va continua să ducă la creşterea tarifelor de transport, mai ales dacă şi costurile rămân mari. Mai mult, există şi aspecte pozitive legate de consumul din Franţa. Cheltuielile pentru bunuri industriale au crescut cu 2,9% față de 2025 și cu 1,1% față de trimestrul precedent, mai ales cele pentru echipamentele de transport (8,9%, respectiv 3,9%). Iar exporturile nete ar urma să adauge 0,2% la creșterea PIB din 2026, impulsionate mai ales de industriile aeronautică și de apărare, care ar putea creşte volumele de transport şi implicit tarifele din contracte în al doilea semestru al anului.
În ceea ce priveşte estimările privind evoluţia economiei, Banca Franței indică un parcurs semnificativ mai slab decât se aștepta anterior: PIB va crește doar cu 0,5% în 2026, o revizuire în scădere de 0,4% față de martie, din cauza prețurilor mai mari decât se aştepta ale energiei şi economiei mai puțin reziliente decât se anticipase la început de an. Creșterea ar trebui să revină la 0,9% în 2027 și 1,2% în 2028, impulsionată de redresarea cererii interne, în special a consumului gospodăriilor și investițiilor corporative, ceea ce pentru transportul rutier de marfă indică un context pe termen scurt atenuat în sensul în care, dacă în 2026 cererea se va menţine joasă, orice creştere suplimentară a tarifelor va veni mai probabil din costuri sau din industria apărării și alte industrii grele.
Italia este singura piață dintre cele analizate de Ti, Upply şi IRU unde asistăm în al doilea trimestru din 2026 la o scădere faţă de 2025 a tarifelor din contracte, de 3,2 puncte, şi la o scădere de 0,4 puncte faţă de trimestrul anterior, până la 111,6 puncte.
În Italia producția a crescut ușor de la începutul anului, conform celor mai recente date ISTAT. Producția de bunuri de investiții și bunuri intermediare a crescut, însă bunurile de consum, care generează volume mari pentru piețele italiene, au scăzut cu 2,9%, în special cea de bunuri durabile, cu 8,9%. Producția de textile a scăzut de la începutul anului cu 4,8%, iar cea chimică la fel, cu 3,5%.
Vânzările de textile din Italia au scăzut și mai puternic, cu 14%, până la 266 de milioane de euro. De aceea producătorii nu investesc în utilaje noi, invocând încrederea scăzută a consumatorilor și o producție viitoare mai mică. Iar scăderea cheltuielilor pentru bunuri de capital indică vremuri grele pentru întreaga industrie a modei din Italia. În timp ce marile mărci funcționează ca de obicei, ecosistemul de producție de sub ele, împreună cu fabricile și artizanii din spatele etichetei „Made in Italy”, dispare treptat: între 2022 și 2025 numărul companiilor din domeniu a scăzut cu peste 20.000, conform CNA. Şi toate aceste scăderi ale cererii industriale au determinat scăderea tarifelor de transport intern pe bază de contract.
Chiar și așa, producția industrială din Italia a rămas puternică în prima jumătate a lui 2026, chiar şi în condiţiile războiului din Orientul Mijlociu și al impactului acestuia asupra prețurilor energiei. Şi, deși cererea de transport rutier intern pe bază de contract a fost redusă, pe termen scurt și mediu tarifele vor rămâne mari și, cel mai probabil, nu vor scădea în continuare, mai ales din cauza costurilor mari. În ceea ce privește încrederea consumatorilor, economia italiană a început anul destul de puternic, dar aprilie și mai au adus o încetinire. Deci optimismul firmelor în asigurarea contractelor de transport pentru a acoperi cererea viitoare a consumatorilor este mic, ceea ce poate duce la scăderea tarifelor.
ING Think se aștepta ca în trimestrul al doilea din 2026 creșterea PIB-ului Italiei să încetinească, după o creştere de 0,3% în primul trimestru, şi ca în a doua jumătate a anului să se reia, astfel încât creşterea medie din 2026 să fie de 0,8%. Unele sectoare au crescut în primele cinci luni ale anului – echipamentele de transport cu 11,5%, utilajele și calculatoarele/electronicele cu 2,8% fiecare şi farmaceuticele cu 3,4%.
