Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje a intrat în aplicare la 12 august 2026, însă România nu a publicat, până la această dată, o estimare a numărului de operatori economici care intră sub incidența noilor obligații și nici câți dintre aceștia sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici. În acest context, CONAF precizează că lipsa acestor date face dificilă evaluarea impactului administrativ și economic al noilor reguli.

Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje a intrat în aplicare începând cu 12 august 2026. Noul cadru european introduce, etapizat, cerințe privind ambalajele, sustenabilitatea acestora și demonstrarea conformității, cu obligații care diferă în funcție de rolul operatorului economic.

Potrivit CONAF, România a intrat în noul regim fără ca autoritățile să fi făcut publică o estimare privind numărul companiilor vizate de noile obligații și distribuția acestora pe categorii de dimensiune.

La 31 iulie 2026, în România erau înregistrate aproape 1,8 milioane de entități economice active: 1.305.605 persoane juridice și alte 471.565 de PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale.

CONAF menționează că această cifră nu înseamnă că toate entitățile intră sub incidența Regulamentului. Problema semnalată de organizație este lipsa unei estimări publice privind populația economică efectiv vizată de noile cerințe.

Pentru operatorii economici, primul pas este identificarea rolului pe care îl au în lanțul de aprovizionare și, în funcție de acesta, a obligațiilor care le revin.

Un producător care își ambalează propriile produse, un comerciant care comercializează produse sub marcă proprie și o companie care pune pe piață volume mari de produse ambalate pot avea responsabilități juridice diferite.

CONAF susține că diferențele de dimensiune dintre companii pot avea însă un efect important asupra costului efectiv al conformării.

O companie mare poate avea departamente juridice, specialiști în sustenabilitate, consultanți și personal dedicat raportării. În cazul unei microîntreprinderi sau al unei firme mici, aceleași activități pot reveni antreprenorului sau unui număr redus de angajați.

O parte dintre costurile administrative asociate conformării au, potrivit organizației, un caracter fix sau cvasi-fix. Ele trebuie suportate indiferent dacă o companie comercializează milioane de produse sau volume mult mai mici.

În consecință, aceeași obligație poate avea o pondere diferită în costurile unei companii, în funcție de dimensiunea și volumul activității.

Regulamentul și dezvoltarea mărcilor proprii

Un alt aspect semnalat de CONAF privește companiile românești care încearcă să treacă de la producția pentru alte mărci la dezvoltarea propriilor branduri.

Regulamentul stabilește, în anumite situații, că operatorul care dispune proiectarea sau fabricarea unui ambalaj ori a unui produs ambalat sub propriul nume sau propria marcă poate fi considerat fabricant, chiar dacă producția fizică este realizată de o altă companie.

Pentru microîntreprinderi există reguli speciale privind stabilirea persoanei considerate fabricant, în condițiile prevăzute de regulament.

Pentru o companie aflată în proces de dezvoltare a unei mărci proprii, această încadrare poate avea implicații administrative și de conformare care trebuie analizate în funcție de situația concretă.

CONAF consideră că impactul acestor obligații asupra firmelor mici care încearcă să își dezvolte propriile mărci ar trebui măsurat, nu presupus.

România are deja obligații privind ambalajele

Noul regulament european nu introduce de la zero sistemul de responsabilitate pentru ambalaje în România.

Legislația națională include deja mecanisme privind răspunderea extinsă a producătorului și obligații referitoare la deșeurile de ambalaje. Printre acestea se află și contribuția de 2 lei/kg datorată, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pentru neîndeplinirea obiectivelor aplicabile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Această contribuție nu este introdusă prin Regulamentul (UE) 2025/40.

Noul cadru european aduce însă propriile cerințe privind ambalajele și conformitatea acestora, iar operatorii trebuie să determine ce obligații li se aplică, ce date trebuie să dețină și, după caz, ce documente trebuie să pregătească pentru demonstrarea conformității.

Lipsa unei estimări privind numărul firmelor vizate

Potrivit CONAF, până la data publicării analizei sale nu a fost identificată în sursele publice ale autorităților române o estimare a numărului operatorilor economici care intră sub incidența noilor obligații, defalcată pe clase de mărime.

Organizația consideră că această informație este relevantă pentru evaluarea impactului economic al regulamentului, dimensionarea efortului de informare și identificarea eventualelor dificultăți întâmpinate de întreprinderile mici.

România dispune deja de date privind numărul entităților economice active. Ceea ce lipsește, susține CONAF, este corelarea acestor date cu populația economică efectiv vizată de noile obligații privind ambalajele.

Pentru industria de transport și logistică, problema are și o dimensiune operațională: obligațiile privind ambalajele se intersectează cu fluxurile de produse, importul și distribuția, etichetarea, comercializarea și relația dintre producători, comercianți și ceilalți operatori din lanțul de aprovizionare.

Ce solicită CONAF autorităților

CONAF nu solicită amânarea aplicării regulamentului european. Organizația cere autorităților să ofere companiilor instrumentele necesare pentru aplicarea acestuia.

Printre măsurile propuse se numără:

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să publice, în maximum 60 de zile, un ghid național de încadrare, cu exemple pentru comerț, producție alimentară și produse comercializate sub marcă proprie.

• Administrația Fondului pentru Mediu și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, defalcat pe clase de mărime.

• Oficiul Național al Registrului Comerțului să includă distribuția pe activități CAEN în statisticile lunare relevante, pentru ca impactul noilor obligații să poată fi analizat în raport cu structura economiei.

• În cazul microîntreprinderilor, în primele 12 luni de aplicare, autoritățile să pună accent pe îndrumare și, în limitele cadrului legal, pe remedierea neconformităților administrative înaintea aplicării sancțiunilor.

• România să susțină la nivel european soluții proporționale pentru obligațiile administrative aplicabile microîntreprinderilor și întreprinderilor mici care comercializează produse în alte state membre.

„O regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie” „Calendarul european nu așteaptă, iar companiile trebuie să respecte astăzi reguli pentru aplicarea cărora statul ar fi trebuit să le pregătească ieri. Nu contestăm obiectivul european și nu cerem mai puține reguli de mediu. Cerem să înțelegem economia asupra căreia le aplicăm, pentru că o regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie atunci când costul administrativ cântărește diferit pentru o companie cu mii de angajați și pentru o firmă în care același om vinde, administrează și se ocupă de conformare. Înainte să sancționăm trebuie să explicăm, înainte să controlăm trebuie să măsurăm. Europa vrea mai puține deșeuri de ambalaje. România trebuie să se asigure că firmele înțeleg ce au de făcut pentru ca acest obiectiv să poată fi atins.”, a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.