CONAF Archives - Traficmedia

România se confruntă cu un paradox economic: lipsa forței de muncă calificată este în creștere, în timp ce abandonul școlar se menține ridicat, în principal în mediul rural și orașele mici. Cea de-a treia ediție a programului „Pactul pentru Tineri”, organizat de CONAF și susținut de OMV Petrom, propune o soluție pragmatică precum educația vocațională pentru a combate abandonul școlar și pentru a pregăti tineri la adaptarea cerințelor de pe piața muncii.

Conform celor mai recente statistici, peste 100.000 de liceeni au abandonat studiile în ultimii patru ani, ceea ce reprezintă echivalentul populației unui oraș de mărimea Sucevei. Tendința intensifică această problemă a forței de muncă slab calificate și pune presiune asupra sistemului de protecție socială. Fără o intervenție strategică, România riscă să agraveze discrepanțele dintre cererea și oferta de pe piața muncii, limitând astfel creșterea economică. De asemenea, nivelul scăzut de educație influențează direct PIB-ul potențial și capacitatea României de a atrage investiții străine în industrii ce necesită o forță de muncă calificată.

În primele două ediții, inițiativa a demonstrat impactul pozitiv al unei abordări sistematice. Participarea a 4.000 de persoane (profesori, elevi, părinți și factori de decizie) la 12 dezbateri publice județene și a 1.720 de elevi și profesori implicați în 88 de ateliere bazate pe scenarii au ajutat la identificarea cauzelor abandonului școlar și la dezvoltarea de soluții practice pentru a-i readuce pe elevi la școală – au fost puncte de inflexiune pentru un sistem care, altfel, ar fi continuat să piardă generații în vortexul abandonului școlar.

Observarea, cunoașterea și analiza acestui fenomen au dus la elaborarea unui raport care propune un set de soluții concrete pentru 34 de factori de risc diferiți pentru abandonul școlar. Raportul a fost prezentat spre dezbatere Comitetului interministerial, format din reprezentanți ai instituțiilor-cheie direct implicate în această problematică, pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar, înființat ca urmare a Pactului pentru Tineri pentru a identifica soluții legislative.

În cadrul platformei de comunicare “Pactul pentru tineri”, cel mai notabil succes a fost înregistrat de campania „Clasa M. Clasa Mamelor Minore”*, prin care, prin ordin dat de Ministrul Educației, a fost aprobată acordarea de burse mamelor adolescente pentru reintegrarea în sistemul școlar, în valoare de 700 de lei pe lună.

Un alt rezultat concret al Pactului pentru Tineri este lansarea unui site special, axat pe informații esențiale privind abandonul școlar, soluții legislative și resurse pentru tineri, părinți și profesori. O măsură de impact care a început să dea roade este introducerea unei mese calde în anumite școli, ceea ce reprezintă un sprijin real pentru elevii vulnerabili, pentru a-i încuraja să rămână în sistemul de învățământ și pentru a reduce riscul abandonului școlar.

De la vocație la profesie: soluția pentru retenția școlară

Cea de-a treia ediție a programului „Pactul pentru Tineri” – „O carieră reală: de la vocație la profesie” – ridică ștacheta: testele vocaționale, consilierea individuală, atelierele experiențiale și interacțiunea directă cu specialiști din diferite industrii le oferă tinerilor o perspectivă reală asupra oportunităților lor profesionale. Atunci când un elev dintr-un sat mic are ocazia să discute cu un expert în energie regenerabilă, un tehnician automatist sau un inginer mecanic, poate înțelege mai bine meseriile viitorului și își poate descoperi propriul drum.

Industria românească are nevoie de talente bine pregătite, iar Pactul pentru tineret creează legătura necesară între școală și piața muncii.

Elevii de gimnaziu din Gorj, Dolj și Mehedinți – clasele a VII-a și a VIII-a – vor putea urma un traseu clar către învățământul profesional. Un obiectiv fundamental este creșterea numărului de absolvenți ai școlilor profesionale în contextul deficitului semnificativ de specialiști în domeniile tehnic și industrial din România. Această abordare facilitează accesul elevilor din mediul rural și urbanul mic la educație vocațională și contribuie activ la reducerea ratei șomajului pe termen lung prin punerea la dispoziția pieței muncii a unei forțe de muncă calificate și bine pregătite.

„Pactul pentru tineret” este un exemplu de intervenție eficientă în domeniul educației care a avut un impact pe termen lung asupra economiei naționale. Prin implicarea mediului privat, proiectul a reușit să faciliteze o convergență între o educație de calitate și nevoile reale ale pieței muncii.

Succesul acestui demers poate servi drept model pentru politici publice mai ample, menite să reducă disparitățile educaționale și să se gestioneze problema abandonului școlar. Cu o viziune clară și parteneriate puternice, educația vocațională poate fi un factor determinant în dezvoltarea economică sustenabilă a României. În plus, corelarea politicilor educaționale cu cerințele pieței muncii ar aduce schimbări structurale semnificative, reducând decalajul dintre competențele absolvenților și nevoile angajatorilor.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) își exprimă profunda îngrijorare și dezacordul față de modificarea recentă a art. 5 alin. (5) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Noua reglementare condiționează aplicarea cotei minime de gen în componența consiliilor de administrație ale companiilor cu capital integral sau majoritar de stat, de rezultatele procesului de selecție, transformând-o dintr-o obligație într-o recomandare, în funcție de context. Această modificare este considerată de CONAF a fi un regres major în ceea ce privește politicile publice de promovare a egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei în sfera decizională.

Versiunea anterioară a proiectului de lege era conformă cu principiile cuprinse în Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevedea în mod clar ca minimum o treime dintre administratorii unei societăți de stat să fie femei și cel puțin o treime să fie bărbați. În schimb, forma actuală introduce o formulare vagă, care reduce semnificativ eficiența aplicării principiului reprezentării echilibrate.

Această schimbare vine într-un moment în care statele membre ale UE își accelerează eforturile de punere în aplicare a Directivei europene privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate (cu un obiectiv de 33% pentru genul subreprezentat în toate posturile de administrator până în 2026). Din păcate, România a ales să slăbească unul dintre puținele mecanisme legislative concrete menite să asigure reprezentarea echitabilă a femeilor în funcțiile de conducere. CONAF subliniază faptul că această modificare legislativă a fost adoptată fără consultarea prealabilă a organizațiilor reprezentative din domeniul egalității de șanse, fără o analiză de impact transparentă și fără o dezbatere publică.

Lipsa dialogului social pe teme cu implicații atât de importante poate submina încrederea în procesul legislativ și afecta calitatea guvernanței publice. Eliminarea obligativității cotei de gen ar putea duce la perpetuarea inegalităților structurale și la excluderea femeilor din pozițiile strategice de decizie. Reprezentarea echitabilă nu este un gest simbolic, ci o condiție esențială pentru o guvernanță echilibrată, diversă și performantă. Datele internaționale arată că organizațiile cu echipe de conducere echilibrate din punct de vedere al genului au performanțe mai bune, inclusiv în ceea ce privește transparența, integritatea și sustenabilitatea.

În calitate de organizație care promovează antreprenoriatul feminin și egalitatea de șanse, CONAF solicită ferm reanalizarea acestor modificări și revenirea la forma anterioară a articolului 5 alin. (5) din OUG nr. 109/2011. De asemenea, solicită autorităților să implice în mod real societatea civilă și organizațiile specializate în procesul de elaborare a politicilor publice care vizează guvernanța corporativă. România nu își mai poate permite să facă pași înapoi în materie de echitate și includere. Este momentul ca statul român să își demonstreze angajamentul său real pentru principiile egalității de gen, nu doar prin declarații, ci prin legislație clară, aplicabilă și fermă.