Presiunile financiare și noile taxe destabilizează transportul rutier din Franța și Belgia în această toamnă. Companiile din domeniu se confruntă cu un val de falimente și cu o scădere drastică a marjelor de profit. În timp ce organizațiile din Franța contestă taxele ecologice regionale, asociațiile profesionale din Belgia solicită de urgență modificări legislative inspirate din modelul francez pentru a proteja transportatorii de clienții rău-platnici.
Consiliul Economic, Social și Regional de Mediu din Grand Est, Franța, a propus mutarea ecocontribuției pentru vehiculele de mare tonaj la 1 ianuarie 2028. Planul include un an de teste anul viitor, cu tarife adaptate și analize de impact.
Uniunea TFL consideră măsura insuficientă și își menține opoziția fermă. Reprezentanții transportatorilor avertizează că o nouă taxă rutieră nu va afecta doar sectorul lor, ci va scumpi produsele de pe întregul lanț economic, de la agricultură și industrie până la bunurile cumpărate de consumatori. Din cauza caracterului transfrontalier al regiunii Grand Est, măsura pune în pericol competitivitatea companiilor locale și riscă să devieze traficul de mărfuri. TFL solicită ca implementarea taxei să fie corelată obligatoriu cu sistemul alsacian „R-Pass” pentru a evita costurile generate de aplicarea simultană a două taxe diferite.
În acest timp, transportul rutier de mărfuri din Belgia se îndreaptă spre un nou record anual al falimentelor. În primele nouă luni ale anului, aproape 300 de companii de transport au intrat în faliment, iar asociațiile profesionale avertizează că sectorul se confruntă cu o problemă structurală, alimentată de creșterea costurilor, concurența neloială și întârzierile la plată. În paralel, condamnarea companiei Kumas Trans pentru dumping social readuce în atenție practicile care afectează concurența și condițiile de muncă ale șoferilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Belgian pentru Transport Rutier și Logistică, 81 de firme de transport rutier de mărfuri au intrat în faliment în trimestrul al treilea, față de 75 în aceeași perioadă a anului trecut.
Bilanțul primelor nouă luni este și mai îngrijorător: 297 de falimente, comparativ cu 284 în perioada similară a anului trecut. Înaintea pandemiei, în primele trei trimestre din 2019, ITLB înregistrase doar 117 falimente în acest sector.
Dacă tendința actuală continuă, 2026 ar putea deveni al cincilea an consecutiv de creștere a numărului de falimente și ar putea depăși recordul anual de 413 de companii înregistrat anul trecut.
Cele mai afectate sunt firmele mici
Datele arată că valul de falimente afectează în special companiile mici. Dintre cele 80 de firme pentru care au fost disponibile informații privind mărimea flotei în trimestrul al treilea, 58 aveau cel mult cinci vehicule, ceea ce reprezintă aproximativ 73% din total.
O singură companie avea între 21 și 50 de vehicule, în timp ce nicio firmă cu peste 50 nu figurează în această categorie de falimente.
În numeroase cazuri este vorba despre transportatori independenți și curieri care operează în segmentul livrărilor de ultim kilometru, adesea în regim de subcontractare pentru operatori mai mari sau pentru companii de comerț electronic.
Deși numărul falimentelor este în creștere, dimensiunea redusă a companiilor afectate limitează, în general, impactul imediat asupra ocupării forței de muncă. Cu excepția falimentului companiei Ziegler din luna iunie, pierderile de locuri de muncă asociate falimentelor nu au depășit nivelul anului trecut.
Din punct de vedere geografic, Flandra și Regiunea capitalei Bruxelles concentrează o parte importantă a falimentelor. În trimestrul al treilea, 62% dintre cazuri au fost înregistrate în Flandra, 22% în regiunea Bruxelles și 16% în Valonia.
Asociația transportatotilor belgieni consideră că evoluția depășește cadrul unei simple încetiniri economice. Organizația identifică mai mulți factori care afectează rentabilitatea transportatorilor: creșterea costurilor de exploatare, dificultatea de a transfera integral aceste majorări în tarifele de transport, concurența neloială și întârzierile la plată din partea clienților. În plus, falimentul unui transportator poate antrena în dificultăți financiare și subcontractanții săi, amplificând efectele asupra întregului lanț de transport.
Asociația consideră că autoritățile belgiene trebuie să intervină pentru a proteja mai eficient companiile care își îndeplinesc obligațiile contractuale, dar nu își încasează facturile la timp sau nu sunt plătite deloc.
Printre măsurile propuse se numără introducerea unui mecanism juridic inspirat de legea Gayssot, aplicată în Franța din 1998. Acesta ar permite transportatorului care nu și-a încasat contravaloarea serviciului prestat să solicite plata direct de la expeditorul sau destinatarul mărfurilor, în condițiile prevăzute de lege.
Un astfel de instrument ar consolida protecția transportatorilor în fața riscului de neplată și ar reduce vulnerabilitatea financiară a firmelor mici, care dispun de resurse limitate pentru a absorbi întârzierile la încasare.
**Sursă foto: redacția Tranzit
