Aflata in top 5 al producatorilor de stofe pentru saltele la nivel mondial, DesleeClama este o companie atipica, in plina dezvoltare si extindere a facilitatilor de productie din Romania, intr-o perioada in care cei mai multi isi plang de mila si se vaita ca este criza. Avand la conducere un manager belgian, care se afla in permanent contact cu factorii de decizie de la nivel inalt ai companiei-mama din Belgia, fabrica din Romania se constituie intr-un colac de salvare pentru forta de munca din Miercurea Sibiului, peste 200 de angajati locali deservind activitatea companiei.
Infiintata in 1927 in Belgia, DesleeClama a ajuns sa fie prezenta astazi in tari precum Brazilia, Statele Unite, Indonezia si Africa de Sud. In septembrie 2006, compania belgiana s-a extins si in Romania, dupa ce a avut de optat intre Turcia, Bulgaria si tara noastra. S-a mers insa pe varianta romaneasca, ce imbina un plus de siguranta fata de Bulgaria, dar si un minus de costuri comparativ cu Turcia. Dupa ce initial investitorii pusesera ochii pe Cluj-Napoca pentru inceperea activitatii de productie, dezvoltatorul clujean, tot de origine belgiana, le-a oferit factorilor de decizie si locatia de la Miercurea Sibiului, mult mai convenabila, solutie adoptata imediat.
Belgienii nu lasa fraiele din mana
In prezent, cea mai mare parte a stofelor pentru saltele produse de DesleeClama Romania merge la export, in special spre Vest, ajungand in cele din urma la clientii din toata Europa, impunandu-se chiar o extindere a capacitatii de productie, urmare a cererii tot mai mari. Se pare ca principalul motiv pentru care lucrurile stau atat de bine pentru DesleeClama Romania este faptul ca aceasta filiala este favorizata, accentul punandu-se pe sediul din Romania, nu din Belgia.
„S-au schimbat lucrurile in ultimii ani, capacitatea de productie s-a extins, firma a evoluat chiar si acum, pe criza, mai ales datorita faptului ca firma-mama din Belgia a mutat majoritatea capacitatii de productie si a comenzilor catre filiala din Romania”, a declarat Octavian Lupusor, director de logistica la DesleeClama, completand: „daca am avea o capacitate de productie mai mare, am avea cu siguranta si comenzile corespunzatoare”.
Desi in ultima perioada compania si-a dezvoltat activitatea, ritmul nu este chiar cel preconizat, mai ales in sectorul livrarilor directe de la locatia de productie catre clienti, aici existand o serie de impedimente care nu au permis „explozia” acestei activitati.
„Ne asteptam la o dezvoltare mai ampla, insa, pentru moment, belgienii prefera transferul de produse finite catre depozitul din Belgia si distributia ulterioara a acestora. Firma-mama are furnizorii proprii de solutii logistice in Belgia, iar avantajul este ca acolo exista foarte multa predictibilitate, pe cand in Romania nu se stie ce se intampla nici in viitorul apropiat. In plus, la noi se aplica doar solutii netestate, iar timpii de tranzit nu sunt garantati”. Iar faptul ca detin propriii furnizori de solutii logistice ii ajuta pe belgieni sa pastreze si un control mai bun asupra stocurilor si a cantitatilor care se livreaza la client.
Rulaj mare, stocuri mici
Daca in toamna lui 2006 fabrica din Romania a inceput cu productia de materiale nefinisate, tricotate, pentru saltele, pe o suprafata de circa 2.000 m2, in prezent a ajuns ca la nivel local activitatea sa se desfasoare pe o suprafata de 10.000 m2. „Acum, cei 2.000 m2 din primul modul au fost pastrati strict ca suprafata de depozitare, intreaga productie mutandu-se intr-o cladire mult mai mare, construita ulterior”, a precizat Octavian Lupusor.
Departamentul de achizitii pentru materiile prime se afla in prezent in Belgia, insa, partial, planificatorul de productie de la Miercurea Sibiului a primit ca parte din responsabilitati si un anumit segment de achizitii. Cele mai multe materii prime sunt importate pe containere din India, Indonezia si Malaiezia, tari cu traditie in industria textila, in special in fabricarea firelor de umplere, utilizate in cantitati mari, numite „big runners”. In rest, celelalte fire vin din Belgia.
In ultimul timp insa s-a inregistrat o crestere semnificativa a preturilor materiilor prime. Desi s-a acordat o atentie crescanda activitatii de achizitii, belgienii au fost nevoiti sa accepte aceasta scumpire. In opinia lui Lupusor, „in Belgia exista o anumita inertie si, in plus, cei mai multi clienti (producatorii de saltele) sunt extrem de rigurosi, de selectivi si de pretentiosi. Din acest motiv si din cauza standardelor ridicate se ingreuneaza propagarea acestor scumpiri provenite de la materiile prime catre clienti.”
Suprafata de depozitare cumulata, dedicata atat materiilor prime, cat si produselor finite, este de circa 4.000 m2, rulajul fiind foarte mare. „Avem si stocuri ce ocupa circa 1.200 m2, pentru clientii deserviti direct, pentru care lucram pe comanda, preponderent din Belgia”, a spus directorul de logistica al DesleeClama Romania, adaugand ca exista atat producatori de saltele din Romania care solicita stofe de la ei, cat si producatori romani care solicita stofele doar din Belgia datorita particularitatilor proceselor de productie si mai ales a celor de finisare, ce nu pot fi realizate inca in Romania.
Solutii optime de transport, in functie de relatie
Transportul materialelor catre Belgia se face prin contracte fixe, incheiate cu doi dintre transportatorii romani, in vreme ce pentru celelalte relatii se merge fie cu alti carausi, fie se apeleaza la casele de expeditii. „Facem livrari directe din Romania catre clientii din Polonia, Spania, Franta, Germania, Belgia (unde camionul de livrari directe executa cateva opriri pe parcurs) si Bulgaria. Materialele mai merg si in containere, catre Israel sau Liban, dar numai ocazional”, a punctat Lupusor, completand: „preferam lucrul cu transportatorii in masura in care exista o frecventa destul de mare si un parteneriat de lunga durata, existand astfel stabilitate si control. Am invatat ca, daca te muti de la un transportator la altul si incerci sa gasesti cea mai buna oferta, la un moment dat te vei lovi de inevitabilele fluctuatii de pret la combustibil.” In schimb, cu casele de expeditii tarifele pot fi negociate intr-un mod mai flexibil, acestea avand disponibilitati mai mari in privinta capacitatii de transport si au optiuni mai extinse. „Deci fiecare alegere este dictata de anumiti factori, in functie de specificul fiecarei relatii”, a concluzionat directorul de logistica.
Politica de personal, asul din maneca
Belgienii nu au fost ocoliti, la randul lor, de efectele crizei economice. De aceea, in perioada destul de dificila de la inceputul lui 2009 au fost nevoiti sa disponibilizeze 66 de muncitori. „Dar au luat masurile anticriza destul de prompt, aplicand un control foarte strans al costurilor, de fapt o chestiune de bun simt in astfel de conditii. Apoi, au aplicat o politica de personal speciala: anumitor angajati, ca urmare a crizei, li s-a acordat o zi libera pe saptamana cu diminuarea corespunzatoare a salariului. Deci au jonglat la partea de salarizare, mai ales ca in Belgia concedierea nu se desfasoara ca in Romania, intr-un timp foarte scurt, existand posibilitatea ca, proportional cu activitatea desfasurata in cadrul firmei, angajatul sa aiba optiunea de a primi o suma de bani si apoi sa plece, sau sa lucreze inca o anumita perioada in cadrul firmei in contul anilor de munca acumulati, si abia apoi sa-si gaseasca o alta slujba. Majoritatea a preferat cea de-a doua solutie”, a declarat Octavian Lupusor.
In prezent, filiala din Romania, unde se lucreaza la „foc continuu”, numara circa 230 de angajati, toti autohtoni, dupa dublarea angajarilor din ultimul an.
„Nu am fost afectati de criza, de aceea nu am facut disponibilizari in ultima vreme, ci dimpotriva. Nu a existat nici macar tendinta de a reduce personalul”, a mai spus Lupusor, in opinia caruia sfarsitul lui 2008, ca inceput de criza, coroborat cu perioada sarbatorilor de iarna, a fost un pic mai greu.
„S-a observat o scadere a productiei in acea perioada si am fost nevoiti ca vreme de trei saptamani sa incetam activitatea schimbului de week-end. In rest, nu a fost afectata productia si, oricum, in perioada sarbatorilor de iarna era cunoscut si inainte ca scadeau comenzile”, a mai spus acesta.
