Dupa ce s-a situat trei ani la rand pe ultimul loc in ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene, cu 14% sume platite in 2011, din circa 60% contractate, Romania este si in pericol de a i se bloca finantarile pentru proiecte deja incepute, si de a caror corectitudine in derulare Bruxelles-ul se indoieste.
Regretul – daca lucrurile nu se imbunatatesc in perioada imediat urmatoare – este cu atat mai mare cu cat strategia UE este in dezvoltare si, spre deosebire de limitarile de folosire a fondurilor structurale de pana acum, pentru perioada de programare urmatoare se permit mecanisme de cofinantare si asocieri de fonduri structurale in formule de parteneriat public-privat.
Dar pentru asta si legislatia romaneasca trebuie adaptata in directia flexibilizarii si cresterii predictibilitatii acestor mecanisme.
E drept ca nici alte state mai recent intrate in UE nu stau mult mai bine. Comisia Europeana a alocat pentru 2007-2013, pentru finantarea proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare din aceste tari, de exemplu, 14,9 miliarde de euro, din care s-au cheltuit doar 1,65 de miliarde de euro, deoarece exista un contrast urias intre solicitarile de finantare si capacitatea de a absorbi acesti bani. Sumele necheltuite stau deocamdata intr-un cont UE si daca nu sunt utilizate pana in 2015 vor fi returnate bugetului Comunitatii.
Dincolo de neajunsurile pe care le creeaza economiilor locale, esecul in utilizarea acestor fonduri impiedica investitia pe termen mediu de 500 de miliarde de euro pe care UE o considera necesara pentru reteaua sa de transport.
Unul dintre motive este acela ca fondurile sunt platite dupa finalizarea proiectelor, dar nu trebuie neglijat nici faptul ca noilor membri UE le lipseste capacitatea administrativa de a implementa proiecte in valoare de mai multe miliarde de euro si ca au dat prioritate drumurilor fata de caile ferate – acolo unde s-a intamplat, pentru ca in Romania nici calea ferata, dar nici drumurile nu par sa constituie o prioritate.
Este o parere pe care experienta ultimilor multi ani ne obliga sa ne-o pastram chiar daca la jumatatea lui iulie tara noastra (europeana) a ajuns la 500 km de autostrada prin completarea A2 cu tronsonul Cernavoda-Constanta si centura Constantei si deschiderea A3 intre centura Capitalei si cea a Ploiestiului.
