Desi controalele au fost si anul trecut indeajuns de multe si de „acide”, in momentul stabilirii sanctiunilor, inspectorii Garzii Nationale de Mediu (GNM) au aplicat legea cu mai multa blandete si intelegere decat in anii anteriori. Atenti in special la conformarea depozitelor de deseuri, eradicarea evaziunii fiscale din balastiere si supravegherea batalelor, comisarii GNM au dedicat actiuni si populatiei, prin implicarea acesteia in probleme de mediu.
 

Anul trecut, GNM a intreprins actiuni pe trei planuri principale: depozitele neconforme, balastierele si conformarea batalelor prin golire.

Mai buni decat italienii la depozitare
Data limita pentru inchiderea tuturor depozitelor neconforme de deseuri din Europa a fost 16 iulie 2009. Desi pana la acea data nu au fost inchise toate, Romania a reusit sa se salveze de „infringement” in ceea ce le priveste. Infringement este mecanismul prin care Comisia Europeana poate penaliza un stat membru daca nu-si indeplineste obligatiile asumate in urma negocierilor de aderare.
La inceputul anului trecut, in Romania existau circa 7.000 de depozite neconforme, unele ilegale, altele care trebuiau inchise in februarie.
In septembrie 2009 a fost raportata existenta unui rest de noua depozite municipale ilegale in functiune, si cateva sute la nivel comunal. In prezent, din acestea au mai ramas in functiune cinci depozite municipale neconforme (in Bicaz, Reghin, Targu-Mures, Slatina si in comuna Nicolae Balcescu din judetul Bacau) si circa 240 de depozite comunale. In toate aceste cazuri, singura solutie este inchiderea lor.
Comparativ, precizam ca in Italia exista in prezent 1.200 de depozite neconforme, iar unele provincii, unde numarul acestora este prea mare, au intrat sub incidenta procedurii de infringement.

Exista solutii pentru conformare
In opinia Comisarului General al GNM, Silvian Ionescu, „exista alternative de depozitare, chiar daca acestea vor costa mai mult, pentru ca sunt mai departe. Este vina autoritatilor ca nu s-au preocupat din timp sa ia masurile necesare.” Comisarii GNM au inchis depozitele vechi neconforme, dar „unii primari isi permit sa gaseasca alte locatii pentru deschiderea depozitelor ilegale. Deocamdata li s-au dat avertismente, dar va trebui sa actionam cu fermitate ca sa-i facem sa-si revizuiasca atitudinea”, a spus Silvian Ionescu. Probleme de acest tip se intalnesc in unele comune din judetele Cluj, Valcea si Bacau. „Fiecare are o justificare: fondurile comunitare nu au inceput sa functioneze din plin, sistemul de depozite de transfer este abia in stadiu embrionar, iar depozitele ecologice din master-planurile judetene sunt, cele mai multe, in constructie. Sunt insa si judete, ca Giurgiu, care nu au reusit sa depuna la timp documentatia pentru a fi aprobata de CE”, a punctat acesta.  
Ansamblul sistemului de depozitare este in constructie, dar in foarte multe comune s-au deschis deja depozite de transfer conforme, care fac parte din sistemul integrat de colectare a deseurilor, fiind compuse din platforme ingradite cu sarma, eventual un mic sortator si o presa pentru PET-uri.

Autostrada Transilvania, peste un fost depozit de deseuri periculoase
Tronsonul Campia Turzii-Gilau al Autostrazii Transilvania, realizat de Bechtel, a fost proiectat sa treaca prin mijlocul unui depozit de circa 13.000 t de HCH, provenite de la fostele Uzine Chimice Turda. HCH (Hexaclorciclohexan) sau DDT este o substanta care nu se descompune, un pesticid folosit in anii ’50 impotriva gandacului de Colorado. Interzisa in prezent, substanta este extrem de periculoasa, pentru ca s-a stabilizat in atmosfera de jur-imprejurul planetei, fiind unul dintre filtrele care lasa razele ultraviolete sa patrunda, dar nu si lumina. Raportul Stern pentru analiza la nivel mondial a schimbarilor climatice a reliefat ca in atmosfera, in intreaga lume, plutesc circa 200 de milioane de tone de DDT.
In prezent, depozitul de HCH de la Turda a fost clarificat datorita pozitiei ferme a inspectorilor de la Comisariatul Cluj. „Insa nu sunt total satisfacut de rezultat, pentru ca s-a taiat pe mijloc depozitul de substante periculoase, s-a construit autostrada, iar pe stanga si dreapta au ramas resturile de depozit, care trebuie ecologizate. S-a scos HCH-ul din pamant si s-a asezat intr-un depozit temporar, desi solutia tehnica la nivel mondial este incinerarea”, a precizat Comisarul General al GNM.

In lipsa centurii verzi, in Bucuresti intra zilnic 600 t de praf
Zapada din oras capata culoarea neagra de la pietrisul si nisipul care se pun in amestecul de dezghetare a strazilor, dar si de la cele 600 t de praf care intra zilnic in oras odata cu vantul. HCH se gaseste nu numai in zapada de pe strada, ci pe orice planta, animal, sau chiar si pe oameni. „Bucuresti este un oras de campie in mijlocul Baraganului, fara centura verde pe care ne-am angajat sa o construim, ci numai cu portiuni din ea”, a spus Silvian Ionescu.
Textul de lege spune ca „daca determinarile analitice demonstreaza prezenta metalelor grele (nitritilor, nitratilor, reziduurilor petroliere sau de pesticide) in concentratii care depasesc limitele prevazute de legislatia specifica, atunci zapada poate produce riscuri mari. In aceste conditii, zapada potential infestata trebuie sa fie depozitata in spatii special amenajate.” Dar Garda de Mediu nu are laboratoare de analiza si ca atare nu poate face monitoring.
„Daca cetatenii ar inainta sesizari (dar in acest sens nu am primit niciuna) in legatura cu substantele de pe zapada, atunci am solicita Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) efectuarea analizelor. In functie de rezultate, am putea actiona conform legii cu sanctiuni cu amenda de la 25.000 la 50.000 de lei sau de la 50.000 la 100.000 de lei si, in cazuri extreme, cand se pune in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala, intervine infractiunea si pedeapsa de la sase luni la trei ani”, a precizat reprezentantul GNM.
Zapada ar trebui colectata si transportata in locuri special amenajate asa cum erau rampele pe Dambovita care se descarcau in caseta Bucurestiului. Dar, in afara faptului ca mai sunt doar cateva astfel de rampe, caseta este si colmatata in unele locuri cu pana la 85%.

Tintele de tara, adaptate vremurilor
In opinia Comisarului General al GNM, colectarea selectiva abia a pornit. Desi se face tot in camioanele vechi, cele mai multe dintre ele nu mai au melcul pentru amestecarea gunoaielor, ci toate sunt dotate cu presa. „Faptul ca presarea se face separat si ca exista o distinctie intre carton, PET si restul gunoaielor in interiorul camionului este un mare succes. Camioanele merg la depozitele ecologice dotate cu statie de sortare, dar 90% din deseuri sunt deja sortate”, a precizat Silvian Ionescu. Solutia este viabila pentru ca se castiga timp, iar camionul descarca direct la statia de sortare.
Desi raportul pe 2009 nu este inca gata, Comisarul General este de parere ca tintele stabilite de Uniunea Europeana au fost atinse la colectarea de plastic si hartie. „Tinta europeana la deseurile electrice, electronice si electrocasnice nu poate fi atinsa pentru ca a fost stabilita gresit pentru toate tarile din estul Europei. Sase tari din aceasta zona au adresat deja o scrisoare Comisiei Europene cerand schimbarea tintei (4 kg/locuitor, cat era atunci, sau 6 kg/locuitor, cat este in prezent)”, a spus Silvian Ionescu.
RoRec, cel mai mare operator de astfel de deseuri, a strans anul trecut 17.000 t de deseuri, deci aproape 1 kg/locuitor. Toti ceilalti operatori nu depasesc RoRec, deci se strang maxim 2 kg/locuitor.
Nici la ambalajele de sticla nu se va atinge tinta stabilita, dar si aceasta va trebui sa scada, pentru ca, atunci cand a fost stabilita (2002-2004), ambalajul de sticla din Romania reprezenta circa 25% din total ambalaje, iar raportarea se realiza pe baza statisticii din ultimii 10 ani. De atunci s-au schimbat doua lucruri: pe de o parte, nu mai avem atatea ambalaje de sticla, iar pe de alta, tintele de acum se fac pe baza unor raportari exacte, ca membri UE, a cantitatilor de ambalaj puse pe piata.
Pana acum a existat o problema si la colectarea deseurilor din lemn, dar anul acesta situatia va fi inversa, pentru ca nu prea mai exista deseuri, lemnul mergand spre fabricile de brichete de lemn sau la producatorii de OSB.

Arderea anvelopelor, sub semnul intrebarii
Fabricile de ciment profita din ce in ce mai mult de pe urma faptului ca pot incinera aproape orice pentru a creste puterea calorica a centrifugatorului care trebuie sa macine piatra. De exemplu, batalele de petrol pot fi folosite ca materie prima la fabricile de ciment, dar numai dupa o centrifugare prealabila.
In ceea ce priveste arderea anvelopelor in fabricile de ciment, Silvian Ionescu e de parere ca „legea e gresita. Sunt subventionati colectorii de anvelope care le dau spre incinerare fabricilor de ciment care apoi emana negru de fum in atmosfera, dar nu sunt subventionati producatorii de bunuri rezultate din tocarea si macinarea cauciucului, care fac pavele de gradina, de exemplu. Este imoral sa-i ignori pe cei care se chinuiesc cu cheltuieli mari si sa-i favorizezi pe cei care ard anvelopele. Am initiat discutii pe aceasta tema cu Vlad Marcoci, presedintele Administratiei Fondului de Mediu, in vederea modificarii legii.”

Operatiunea „balastiera”
Controlul balastierelor s-a realizat cu personalul din judete si cu cel din centrala. S-au format echipe mixte cu jandarmeria, ANPM, Garda Financiara uneori, dar indeosebi cu Politia Antifrauda. „Din cele 24 de sesizari penale de anul trecut, circa 20 sunt legate de balastiere. Controalele se vor imbunatati daca vom reusi dotarea comisarilor cu instrumente GPS, lipsa acestora ingreunand actiunile, nestiind exact ce zona a fost concesionata”, a spus Silvian Ionescu. In general, nisipul si pietrisul extrase din aceste balastiere ajung la CNADNR, fiind utilizate in activitatile de deszapezire, chiar daca in Uniunea Europeana nu mai este permisa aceasta utilizare, ci deszapezirea se face doar cu sare si clorura de calciu.
Anual, evaziunea fiscala in domeniul balastierelor este de circa un miliard de euro, mai ales ca nu sunt dotate cu cantar.

Nici batalele nu sunt conforme
Data limita pentru golirea completa a batalelor a fost 31 decembrie 2009, iar pentru renaturarea sau retehnologizarea lor a fost 31 decembrie 2010. Din totalul de peste 90 de batale existente in Romania, la sfarsitul anului trecut se golisera doar cateva, 50 sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor petroliere, iar restul, pentru alte tipuri de deseuri sau produse chimice periculoase.
Petrom detine 44 de batale din cele 50 cu deseuri petroliere, din care 33 care au fost deja licitate si sunt in executie, iar 11 vor fi puse la licitatie in perioada urmatoare. In plus, s-a instituit o comisie formata din reprezentanti ai GNM, Ministerului Mediului si ANPM, care sa evalueze cheltuielile de renaturare ale Petrom ca urmare a contractului de privatizare in care se stipula ca Petrom poate solicita anual, vreme de sase ani, de la Guvernul Romaniei, 50 de milioane de dolari pentru cheltuielile pe care le face pentru protectia mediului. Exista deja peste 200 de prenotificari de la Petrom in ceea ce priveste actiunile de depoluare pe care le-a initiat. Insa, pentru ca batalele nu sunt conforme, desi termenul a expirat, activitatea Petrom poate fi sistata in orice moment de catre comisarii GNM. „Dar moral si social poti face asta in situatia de criza actuala? Ramane ca in continuare sa plateasca doar amenzi”, a specificat Silvian Ionescu.

Populatia, mai dedicata protejarii mediului
In cursul anului trecut, Garda Nationala de Mediu a efectuat 43.283 de inspectii si au fost aplicate 3.097 de amenzi, in valoare totala de 49.276,26 mii lei. Comisarii GNM au emis 2.426 de avertismente, 105 dispozitii de sistare temporara a activitatii, doua dispozitii de incetare a activitatii, propunand suspendarea acordurilor/autorizatiilor de mediu pentru 45 de societati. GNM a efectuat, in cadrul aceleiasi perioade, si 24 de sesizari penale.
Anul trecut, comunitatea internationala a luat in discutie pentru prima data in mod deschis poluarea transportului aerian, un subiect tabu, evitat de toata lumea. Tot in 2009 s-a realizat in Romania, sub egida GNM, primul congres de dupa aderare al unui forum european de mediu, la care au participat 280 de specialisti din toate tarile UE si din cele candidate.
Garda de Mediu are o tinta mai mult decat generoasa. „Vrem ca in 2010 societatea civila sa fie alaturi de noi. In acest scop am constituit la Brasov, in decembrie, Corpul National al Voluntarilor de Mediu. Observam cum societatea civila este mai iubitoare de mediu decat agentii economici care il polueaza”, a incheiat Comisarul General al GNM.