Carburantii s-au scumpit iar in Romania la inceputul lunii trecute, ceea ce a determinat noi critici din partea UNTRR, de data aceasta la adresa primului ministru, care a aprobat HG 150/2011, permitand distribuitorilor sa creasca preturile ca urmare a eliminarii unor prevederi clare din normele de aplicare a Codului Fiscal si a lasarii modului de calcul al pretului final al carburantilor la latitudinea ANAF si a distribuitorilor. In plus, asociatia continua sa pledeze pentru directionarea banilor proveniti din acciza catre infrastructura si transportatori.
Desi ar fi trebuit doar sa actualizeze continutul minim de biocombustibil in carburant la 5,75%, conform HG 1844/2005, noua hotarare a si eliminat prevederile referitoare la modul de accizare a produselor care contin biocombustibil, aspect de care au profitat producatorii si distribuitorii de carburant, care au marit repede pretul fara a se tine cont de concentratia foarte scazuta, a adaosului.
Asta in conditiile in care legislatia europeana nu contine prevederi care sa determine un stat membru sa creasca acciza la biocombustibili si, implicit, la carburanti. De aceea, UNTRR acuza executivul de lipsa de transparenta si de nerespectarea constitutiei cu privire la procedurile legislative. Concret, noua HG primeste reprosuri deoarece contravine dispozitiilor articolului 206 60, alineatul 3, din Codul Fiscal, si nu detaliaza modul de aplicare a accizelor pentru carburantii care contin biocombustibil, eliminand detalierile din normele precedente, si deoarece modifica dispozitiile Codului Fiscal, lasand sa se inteleaga ca acciza pentru biocombustibilii folositi obligatoriu in carburanti are acelasi nivel cu al carburantilor de baza. In plus, nu se respecta nici prevederea din legislatia in vigoare care spune ca masurile cu caracter fiscal trebuie sa se aplice la sase luni de la adoptare.
Principalele acuzatii sunt, deci, aduse guvernului, nu distribuitorilor de carburant. De altfel, in opinia lui Ion Lixandru, vicepresedinte UNTRR, opinie la care s-a ajuns si in urma unei intalniri cu reprezentantii Petrom, atacurile la adresa companiilor petroliere nu sunt justificate, deoarece ele vand carburantul cu 30 de centi/l, restul fiind venituri la bugetul de stat.
Centurile ocolitoare, prima destinatie a banilor
UNTRR incearca de ani de zile sa explice ce se intampla cu carburantul, ce include pretul sau, cat castiga statul de pe urma lui si cum influenteaza el pretul de transport, iar anul acesta, si pe fondul tensiunilor sociale din Libia si Egipt, tari care au legatura cu productia, respectiv transportul de petrol, asociatia s-a concentrat si mai mult decat de obicei asupra problemei carburantului.
Un prim obiectiv al acesteia este, asa cum declara Ion Lixandru, ca acciza sa fie redirectionata spre drumuri, in avantajul celor care au nevoie de banii respectivi. Mai ales ca este vorba de un impozit indirect ce ar trebui aplicat consumului, deci beneficiarilor, nu transportatorilor, care folosesc combustibilul pentru a vinde mai departe servicii.
Nici aici nu e nevoie sa inventam roata, ci sa luam exemplul altor state comunitare, in care colectarea la buget a veniturilor din accize este mai bine controlata, iar banii sunt directionati unde trebuie, adica spre infrastructura.
UNTRR considera ca in legea bugetului ar trebui sa se prevada ce procent din ce se incaseaza din acciza merge la infrastructura si ce procent la transportatori. Iar daca banii se dau nu ca pana acum, ci cu destinatie speciala, similar cu fondurile europene, deci cu raspundere penala si cu precizarea intervalului de timp in care trebuie efectuata lucrarea respectiva, se va si face ceva cu ei, crede Ion Lixandru. Altfel se va intampla ca pana acum, cand nimeni nu a cuantificat care sunt incasarile din rovinieta, de exemplu, nici ce se face cu ei.
In 2009, in Romania s-au consumat, conform statisticilor, opt miliarde de litri de combustibil, statul incasand sase miliarde de euro fara TVA, din care 65% din accize, deci aproape patru miliarde de euro, suficienti pentru a construi kilometri frumosi de autostrada.
„Dar nu autostrazile sunt prioritatea numarul unu, ci centurile ocolitoare, care aduc economie de timp. Degeaba faci o autostrada care incepe nicaieri si se termina nicaieri. Trebuie finalizat ce s-a inceput, centura Bucurestiului, legatura dintre A1 si A2, apoi a Constantei si a Ploiestiului, astfel incat sa pleci din port si sa ajungi in zona comerciala si logistica din Ploiesti, ceea ce va ridica si portul, si intreaga economie pana la Valcea, sau chiar si zona centrala a tarii, deoarece Valea Oltului, daca este intretinuta si se imbunatateste semnalizarea, permite totusi sa mergi cu 60 km/h. E suficient sa ne uitam la ce economii de timp si carburant se realizeaza datorita centurilor din Sibiu si Pitesti“, argumenteaza vicepresedintele UNTRR.
Recuperarea accizelor ar curata si piata
Romania are in prezent cea mai mica acciza minima obligatorie din Comunitate – dar aceasta a crescut treptat in ultimii ani, conform negocierilor cu UE – insa pretul la pompa se apropie de cel din alte state.
In plus, anumite tari europene – Spania, Franta, Belgia, Luxemburg, Slovenia si, de curand, Ungaria – permit transportatorilor sa-si recupereze o parte din acciza. Celor care trec prin Slovenia, de exemplu, li se restituie 11 centi/ l, adica circa 12% din costul combustibilului.
Iar in tarile din care nu e posibila recuperarea accizei carausii beneficiaza de alte facilitati. „Nici noi, daca am avea infrastructura, nu am mai avea nevoie sa ni se dea inapoi acciza“, explica Ion Lixandru, care arata totusi ca sunt tari, precum Franta, care ofera si una si alta, „pentru ca acolo au fost acum cativa ani cele mai radicale manifestari din Europa cauzate de carburant. Nimeni nu se poate compara cu sindicatele transportatorilor si soferilor din Franta. Si indiferent cate beneficii acorda transportatorilor straini, celor francezi le acorda si mai multe.“
In prezent, din informatiile UNTRR, 20% din carburantii vanduti in Romania nu au forme legale, deci statul pierde circa un miliard de euro pe an. In acest context, posibilitatea transportatorilor de a-si recupera acciza ar diminua ponderea celor care activeaza pe piata neagra, deoarece pentru decontare trebuie ca firma sa aiba actele in ordine, sa fi achizitionat carburant de la companii care au dreptul sa-l distribuie, iar consumul sa nu fie sub ceea ce se stie pe piata ca ar constitui un minim, pentru ca atunci e clar ca diferenta reprezinta combustibil furat.
Deci posibilitatea de recuperare a accizei ar reduce furtul de carburant si ar face ca transportatorii sa devina mai competitivi si la bugetul statului sa vina mai multi bani.
„Dar in prezent nu se doreste asta pentru ca, din cate stim, in Romania se colecteaza circa 30% din veniturile la buget, deci noi, cei corecti, suntem minoritari si nu putem lua decizii“, este de parere vicepresedintele UNTRR.
