Paletii pun probleme atat detinatorilor lor, cat si companiilor de logistica, deoarece legislatia din Romania obliga la un management foarte atent al acestora, la plata unor taxe pentru punerea lor pentru prima data in circulatie, dar si la depunerea de declaratii lunare cu privire la situatia lor. Problema este ca, in continuare, la noi exista o piata neagra a paletilor, care sunt revanduti la colt de strada. Din acest motiv multe magazine refuza sa-i returneze, astfel ca sunt clienti care ajung sa puna pe piata lunar chiar si peste 2.000 de paleti.
Pentru a scapa de aceasta bataie de cap, cei care ii detin au transferat managementul lor catre operatorii logistici cu care lucrau deja. Iar acestia, la randul lor, au fost nevoiti sa aloce un om cu experienta care sa se ocupe special de aceasta activitate. Insa de succesul recuperarii paletilor, dar si al unei livrarii rapide, depinde in primul rand relatia pe care o are soferul cu persoana de la receptie. Deoarece fluxul de comunicare dintre firma de logistica, client si magazin este unul foarte greoi si, de cele mai multe ori, fara niciun rezultat.
Potrivit ordonantei 196/2005 cu modificarile ulterioare, cei care pun pentru prima data pe piata ambalaje trebuie sa plateasca la Fondul de mediu o taxa de doi lei/kg, dar si sa depuna o declaratie lunara cu privire la situatia acestora. Printre ambalajele care pun probleme agentilor economici se numara paletii, deoarece o mare parte dintre cei care ajung la magazine nu se mai intorc la proprietari si ajung sa fie vanduti la colt de strada. Daca, de exemplu, se dovedeste ca paletul a venit din afara tarii si nu a intrat in contabilitatea vreunei companii din Romania, respectiva taxa nu trebuie platita. Sunt scutiti de plata si cei care inchiriaza paleti, pentru ca taxa trebuie platita de proprietarul paletilor.
Pentru a scapa de bataia de cap a paletilor, sunt clienti care inca de la licitatii propun companiilor de logistica sa le cumpere acesti paleti. Cele mai multe, insa, nu au acceptat, dar isi ajuta clientii printr-un management atent al acestora.
Asa au procedat clientii Quehenberger, care accepta un anumit procent de paleti deteriorati. Iar daca acesta este depasit, diferenta este suportata de firma de logistica. Alexandru Catana, directorul general Quehenberger, considera ca situatia paletilor trebuie urmarita atent, deoarece dupa o perioada mai lunga de timp este aproape imposibil sa mai fie recuperati.
Obligatia companiei de logistica este de a raporta catre client, prin documente, situatia paletilor manipulati. „Noi tinem gestiunea paletilor in fata clientilor. Le spunem cat am livrat, cat am reusit sa recuperam si cat nu. Daca, de exemplu, ajung la Selgros, si cei de acolo refuza sa predea paletii, acest lucru este mentionat pe procesul verbal. Noi trebuie sa avem documente, nu ne bazam pe ce spune soferul. In general, clientii nostri sunt companii mari, care au un protocol pentru situatii limita. Sau daca soferul ne spune ca toti paletii sunt deteriorati, iar cel de la receptie nu vrea sa semneze, atunci va trebui sa faca o poza cu telefonul pe care sa ne-o trimita, iar noi o trimitem mai departe la clienti, deoarece ei au relatia contractuala cu magazinele.“
Unele magazine nu vor niciodata sa returneze paletii pe care au primit marfa, iar compania de logistica are obligatia, de asemenea, sa demonstreze acest lucru clientului.
Creste gradul de recuperare a paletilor
Reprezentantii DSV au resimtit in ultima perioada o presiune din partea clientilor pentru a le recupera paletii, pe care ii trateaza ca pe orice comanda de transport. Insa si acestia au intampinat mai multe probleme. Sunt magazine care refuza sa predea soferului paletii si vor sa discute cu reprezentantii companiei care detine paletii. La fel au procedat chiar si atunci cand soferul s-a prezentat cu imputernicire de la compania respectiva. Altii au inventat chiar un proces numit declasificarea paletilor. „De exemplu, daca noi livram 33 de paleti pe care spune ca nu ni-i poate da inapoi pe loc pentru ca nu are pe stoc, fac un proces verbal unde trec 30 de paleti, fara nicio explicatie. Ei considera din principiu ca paletii sunt deteriorati, desi avem clienti care livreaza pe niste paleti impecabili, dar pe care nu i-am mai vazut niciodata inapoi.“
La alte magazine, compania de logistica livreaza zilnic 2-3 camioane, iar unul dintre acestea primeste instructiuni ca dupa ce toate cele trei camioane descarca sa ia cei 99 de paleti si sa ii aduca inapoi. Cei de la magazin afla ce camion trebuie sa ia paletii si il lasa ultimul la receptie la ora sase, iar apoi ii spun soferului ca departamentul de ambalaje si-a terminat programul la ora patru sau ca nu mai au paleti, sau il trimit in curte unde sunt munti de paleti si ii spun sa isi ia de acolo. Sau le spun ca nu au acolo paleti pe stoc, ci la un alt magazin, eventual din alt oras. „Daca in fiecare zi pierzi cate 100 de paleti, ajungi intr-o luna la peste 1.000.“ Dar sunt si exemple pozitive, cum este Kaufland, de unde paletii sunt returnati in ziua livrarii. „Conteaza, de asemenea, relatia dintre detinatorul marfii si marile retele de magazine. Acolo unde relatiile sunt bune, implicit si returul de paleti functioneaza foarte bine.“
Problema returului de paleti a fost discutata in nenumarate randuri atat cu clientii, cat si cu reprezentantii KA, care promit in zadar ca o vor rezolva.
Avand in vedere toate aceste inconveniente, DSV a alocat un om special pentru managementul paletilor. Iar acest cost a inceput sa fie serios luat in calcul inca de la momentul licitatiei. Mai ales ca este un proces greoi, unde este nevoie de un om cu experienta.
Sunt zile in care cozile de camioane de la magazine pentru recuperarea paletilor sunt mai mari decat cele pentru livrarea de marfa.
Week-endul este foarte important in vanzari
Cele mai multe cozi la livrare sunt in continuare la final de saptamana si de luna, cand volumele de marfa cresc foarte mult. Potrivit lui Catalin Papuc, directorul de transport intern al DSV Solutions, daca un client are, de exemplu, un volum de 900 de paleti trei saptamani din luna, in ultima saptamana poate sa depaseasca 1.800 de paleti. „Deoarece noi avem experienta, nu avem probleme in a gasi capacitate de transport, dar ne lovim de problema descarcarii camioanelor. Sunt clienti care comanda 20 sau 30 de camioane, acestea ajung la livrare si clientii ne spun ca vor fi descarcate, iar cei de acolo se plang ori ca nu au oameni sa le descarce, ori ca nu au unde sa depoziteze marfa.“
Volumele cresc la final de saptamana sau de luna in special in cazul clientilor de produse electronice si „albe“. „Este posibil ca producatorii sa aiba de atins niste obiective de vanzare. Retailerii, in functie de evolutia vanzarilor, isi pot da seama ca producatorii nu vor reusi sa isi atinga acea tinta, asa ca le propun sa le faca un discount contra unor volume mai mari. Cred ca acesta este un mod de lucru valabil pentru estul Europei. Pe de alta parte, clientii din Romania fac cele mai multe cumparaturi in weekend, asa ca aceasta perioada este foarte importanta pentru vanzari, iar producatorii isi doresc ca marfa sa fie in magazin in weekend“, a mai spus Catalin Papuc.
