Transportul spot a reprezentat anul trecut circa 20% din volumul total de marfa transportata rutier raportat de INS, in usoara crestere fata de 2017, iar BursaTransport a inchis anul cu 7,18 milioane de marfuri publicate – in crestere cu 10% fata de anul anterior – din care 21% cu solicitare de transport in grupaj. Si numarul clientilor a crescut cu circa 5%, in special datorita birourilor de reprezentare din Ungaria, Bulgaria si Polonia, care au adus mai multi utilizatori externi. In prezent acestia din urma reprezinta 8% din total si procentul continua sa creasca.
Conform postarilor de pe BursaTransport, s-au facut incarcari din peste 4.300 de localitati din Romania, dar 50% din total provine din doar 10 orase – Bucuresti, Ploiesti, Oradea, Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Turda, Roman si Sebes – care au inregistrat, toate, cresteri fata de 2017 din punct de vedere al numarului de marfuri postate, cu evolutii mai importante in Roman, Timisoara, Cluj-Napoca si Constanta. In afara de aceste orase fruntase mai exista doar 605 localitati cu peste 100 de marfuri postate pentru incarcare.
Numarul localitatilor in care au fost descarcate marfuri tranzactionate pe BursaTransport a fost mult mai mare, peste 7.000, primele 10 orase de destinatie – Bucuresti, Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Ploiesti, Arad, Craiova, Oradea si Sibiu – inregistrand cresteri, dar mai ales Craiova, Arad si Brasov. In afara de aceste centre mai figureaza cu peste 100 de descarcari aproape 1.400 de localitati.
Din totalul postarilor de marfuri, cele pentru intern au reprezentat anul trecut 53%, importurile si exporturile, 38%, iar cursele internationale fara legatura cu Romania, 9%, cu cresteri de volume pe toate cele trei segmente, in special la intern, cu 32,6%, si international fara legatura cu Romania, cu 32,8%. Cele mai multe incarcari s-au facut din Germania, Italia, Polonia (tara cu cea mai mare crestere fata de 2017), Franta si Ungaria, care reprezinta in total 64% din importurile Romaniei. Orasele din care s-au incarcat in 2018 cele mai multe marfuri sunt Budapesta, Viena, Milano, Hamburg, Stara Zagora, Ruse, Barcelona, Rotterdam, Frankfurt am Main si Sofia, dar ele sunt sursa a numai 6% din importuri, deoarece in tarile mari nu exista concentrari de volume de marfuri intr-un sigur centru, cum se intampla in cazul Budapestei si Vienei.
Marfurile de import postate pe BursaTransport au avut ca destinatii peste 5.000 de orase din Romania – din care in 548 au fost descarcate mai mult de 100 de comenzi – volumele cele mai mari fiind pentru cele puternic industrializate, ca Bucuresti, Timisoara, Arad, Ploiesti si Cluj-Napoca.
In ceea ce priveste marfurile pentru export publicate pe BursaTransport, ele provin din aproape 2.300 de orase, dar primele 10 dintre ele – Bucuresti, Oradea, Arad, Timisoara, Brasov, Satu Mare, Reghin, Ploiesti, Cluj-Napoca si Galati – contribuie cu 46% la total. 60% din aceste marfuri au mers catre Germania, Franta, Italia, Ungaria (exporturile in aceasta tara au crescut cu 50% fata de 2017) si Marea Britanie. Ca si la importuri, dispersia localitatilor de descarcare este mare, astfel ca, daca vorbim despre orasele in care au avut loc cele mai multe descarcari – Budapesta, Paris, Atena, Viena, Sofia, Milano, Barcelona, Hamburg, Chisinau si Lyon – ele reprezinta doar 8% din totalul exporturilor.
68% din marfurile din 2018 de pe BursaTransport au fost publicate de case de expeditii, in crestere usoara in ultimii doi ani, 20% de transportatori care mai subcontracteaza curse si 7% de producatori sau comercianti.
Numarul de camioane a fost de 480.000, din care 21% au fost publicate cu destinatii alternative. Din punct de vedere al capacitatii, 31% dintre anunturile de vehicule disponibile au fost pentru vanuri, 12% pentru camioane de 7,5 t, iar ponderea cea mai mare continua sa fie reprezentata de ansamblurile de 40 t. Iar din punct de vedere al zonelor unde lucreaza acestea 30% sunt pentru trasee interne, 34% pentru import, 24% pentru export si 12% pentru international – segmentul din urma fiind in crestere in ultimii ani.
Libertate mai mare de miscare pentru clienti prin colaborarea cu burse externe
Colaborarea cu bursele din strainatate – Teleroute si Cargo.lt – a permis in 2018 accesul la 5,3 milioane de marfuri, iar prin schimbul cu Teleroute au fost afisate pe BursaTransport peste 3,5 milioane de marfuri, mai ales pe rute legate de Europa de Vest – intre Franta, Germania si BeNeLux – dar si cabotaj in Franta (peste un milion) si Germania (peste 560.000), ceea ce arata o imbunatatire clara a ofertei de marfuri disponibile, fata de perioada de dinaintea colaborarii cu alte burse.
Rolul acestor schimburi este de a oferi transportatorilor romani acces la alte piete, completand oferta de marfuri a expeditorilor si producatorilor autohtoni. „Din pacate insa, exista retineri, atat in Romania, cat si in alte tari din regiune, legate de colaborarea cu firme din afara tarii lor de provenienta. Dar incercam sa stimulam colaborarea prin transparenta si acces cat mai facil la informatii legate de potentialii colaboratori“, explica Dan Cotenescu, directorul general BursaTransport.
Piata romaneasca este interesanta pentru bursele internationale deoarece presupune, spre deosebire de Ungaria, de exemplu, si volume semnificative de transport intern, datorita teritoriului mai mare si multitudinii centrelor de productie si de consum. Iar in contextul competitiei cu burse din strainatate Dan Cotenescu declara ca „suntem atenti la oferta competitorilor si incercam sa ne pastram atuul de serviciu lider de piata in Romania si sa ii atacam in strainatate, acolo unde nu avem nici pe departe pozitia pe care o avem acasa. In ceea ce priveste competitia de pe piata interna, din partea burselor si a altor platforme ce rezolva cererea sau oferta de transport, ne place sa credem ca, in conditiile unui start comun de la zero, al nostru si al competitorilor, peste 18 ani – cati ani de prezenta pe piata romaneasca avem noi – ne-am clasa pe aceeasi pozitie de lider pe care ne aflam azi.“
In pas cu toate provocarile din transporturi
Una dintre marile probleme din transporturi este la ora actuala legata de ce ar putea aduce Pachetul Mobilitate, iar daca sunt afectati carausii nici bursele nu pot ramane indiferente. In acest context, Dan Cotenescu declara ca a avut mereu preocuparea de a implementa in BursaTransport, chiar inainte de aparitia ideilor protectioniste din Europa de Vest, un nou tip de marfa, semiremorca, si un nou tip de camion disponibil, autotractorul. „Si avem informatii ca firme romanesti care vin din cand in cand cu unitatile de transport in tara folosesc deja aplicatia in acest scop. Deci vom continua sa functionam, insa marele impact nu va fi in zona burselor, ci in gestiunea firmelor de transport, care vor trebui sa faca fata acestei implementari. Si aici este nevoie de organizatii profesionale si patronale consistente care sa puna presiune pe Ministerul Transporturilor si pe Guvern, sa mearga la nivel european si sa se opuna cu tarie acestor masuri protectioniste.“
In ceea ce priveste o alta tendinta despre care se vorbeste mult in ultimul timp, digitalizarea, descriind politica BursaTransport, Dan Cotenescu declara ca „nu alergam acolo de unde vin banii, ci incercam sa stam cu fata catre clienti, sa le rezolvam cerintele, si apoi banii vin de la sine. Avand aceasta abordare, observ ca digitalizarea este o nevoie reala, insa a marilor jucatori. Or, in transportul rutier 90% dintre companii sunt mici si mijlocii, si ele au alte nevoi inainte de digitalizare. De aceea mi se pare ca in preocuparea pe care o starneste digitalizarea aceste firme sunt lasate mai in urma. Digitalizarea va ajunge si la ele doar atunci cand documentele de confirmare a transportului (CMR, proces verbal de receptie a marfii la destinatie) vor fi acceptate daca sunt fotografiate de sofer si trimise prin WhatsApp. Dar in prezent cei mai multi intermediari cer documentul in original. Deci cu ce avem de-a face: cu un soft necesar digital sau cu o schimbare a mentalitatii operatorilor de transport?“
Niciun furt de marfa in 2018!
Din totalul de 17.277 de declaratii de intarziere la plata a facturii de transport publicate pe BursaTransport, 14.108 au fost stinse prin achitare in maximum opt zile, iar datorita masurilor de siguranta implementate nu s-a inregistrat niciun caz de furt de marfa raportat. 95 de firme au primit interdictie de a mai posta marfuri pana la rezolvarea intarzierilor de plata, 11 firme au fost excluse din platforma pentru risc mare la adresa celorlalti utilizatori, 250 de solicitari de acces au fost refuzate si s-au trimis 27 de raspunsuri la cererile de informatii primite din partea Politiei sau a Parchetului.
Rezultatele bune reflecta preocuparea continua a BurseiTransport pentru cresterea sigurantei tranzactiilor, filtrele de securitate sau verificarea la inregistrare – desi nu ii intereseaza pe toti clientii – reprezentand „o preocupare capitala. Iar rezultatele le facem publice. Anual punem la dispozitie o statistica legata de fraude si de siguranta utilizarii platformei si ii urmarim cu interes pe competitorii straini sa vedem acest gen de statistica.“
Principala problema semnalata de utilizatorii Bursei este cine suporta costul declaratiei incidentului de plata, iar raspunsul este ca declarantul, deoarece „noi nu suntem o instanta care sa fie sesizata si care sa-l amendeze pe cel reclamat, punandu-l sa plateasca serviciul. Costul declararii unui incident de plata este real, iar declararea ocupa timp si oameni, pentru ca, dupa ce se termina verificarea actelor ce sustin declaratia de neincasare, urmeaza comunicarea cu cele doua parti.“
