Abuzurile angajatorilor germani nu pot fi stopate daca angajatii romani nu fac plangeri, asumate, nu anonime, iar pentru moment numarul sesizarilor este foarte mic, a marturisit recent ministrul Muncii, Violeta Alexandru, referitor la situatia lucratorilor sezonieri romani plecati la munci agricole in Germania. Oficialul roman afirma ca este nevoie de o coordonare la nivel european si ca discutiile trebuie sa se reflecte intr-un grad de protectie mai ridicat in contractele muncitorilor romani la nivelul UE. Pe de alta parte, nici legislatia europeana nu mai este adaptata cerintelor privind migratia fortei de munca si este in curs de schimbare, dar totul se face in pasi marunti, timp in care cazurile de sclavie moderna continua.
Situatia dificila a muncitorilor romani care ajuta la strangerea recoltei in Germania a fost tratata pe larg in mass media autohtona si germana. Pe baza unor marturii video expuse de catre televiziunile romanesti, dar si prin interviuri filmate la fata locului de catre jurnalisti germani, au fost aratate situatii in care romanii lucreaza in grupuri mari, de pana la 45 de persoane, fara echipament de protectie impotriva coronavirus, fiind transportati de la locurile de cazare la camp in remorci, in grupuri de cate 40 pana la 70 de persoane. Mai mult decat atat, oamenii dorm cate trei sau patru intr-o baraca si sunt nevoiti sa se aprovizioneze pentru cosul zilnic de la supermarket, deoarece la magazinele de la fermele unde lucreaza produsele costa de cateva ori mai mult. In marturii video publicate pe internet si preluate apoi de televiziunile romanesti si germane, romanii au aratat ca, desi s-au inteles pentru plata unui salariu orar de 13,30 euro, au aflat la fata locului ca vor fi remunerati cu 0,65 euro/kg, motiv pentru care au renuntat sa mai munceasca, iar fermierul le-a retinut buletinele. In imaginile publicate pe Facebook, reprezentanta fermierului german le explica oamenilor ca acestia trebuie sa plateasca o suma de 300 de euro pentru a-si primi actele inapoi, suma ce ar reprezenta costul transportului Romania-Germania si al cazarii asigurate de angajatorul neamt. In alte cazuri, muncitori romani din Suceava, plecati si ei la cules sparanghel, spun ca nu au minimul de protectie pentru prevenirea raspandirii Covid-19 si ca li s-ar fi transmis ca, in cazul unor controale ale politiei, sa spuna ca totul este in regula. Din cate se pare, vedem cum fermierii germani interpreteaza dupa bunul plac, asta daca o fac, legislatia privind angajarea si conditiile de munca. In plus, televiziunea germana ARD, care a alocat un amplu material situatiei lucratorilor sezonieri romani, considera ca se pune inclusiv problema concurentei neloiale in cazul agriculturilor. Asta pentru ca exista fermieri precum Rudolf Behr, din Saxonia Inferioara, care are nevoie de nu mai putin de 350 de lucratori romani si care, pentru a-i pastra, se straduieste sa respecte legislatia si sa le asigure conditiile minimale. In acest sens, fermierul german a inchiriat camere la hoteluri si pensiuni din zona, a apelat la firme care ofera mancare, a instalat containere igienice si a infiintat la toate punctele sale de lucru unitati de vanzare, pentru ca romanii veniti la munca sa-si poata cumpara de acolo toate produsele necesare, la preturi normale, evitand astfel drumul pana la alte magazine si expunerea la pericolul infectarii cu Covid-19. Insa toate aceste costuri aditionale sunt evaluate la circa 1,2 milioane de euro, bani pe care angajatorul german nu ii vede rentabilizati foarte curand, in conditiile in care alti fermieri nu respecta conditiile si nici legislatia.
