Comisia Europeana pariaza pe hidrogen si pe integrarea sistemelor care vizeaza cresterea eficientei energetice si reducerea emisiilor, dupa cum a demonstrat planul strategic prezentat recent, care va fi dezvoltat in trei etape. Potrivit acestuia, vor fi treizeci de ani in care hidrogenul va fi o prioritate pentru UE, primind finantare de la RecoveryFund, InvestEU, Fondul pentru inovare finantat de ETS si programul de cercetare Horizon Europe.
Sprijinul va fi indreptat in principal catre productia de hidrogen din surse regenerabile, cel putin in perioada initiala, iar apoi spre cea a derivarii combustibililor fosili – care in prezent reprezinta aproximativ 90% din productie – dar cu sisteme de reducere a emisiilor.
Obiectivul primei faze (2020-2024) este decarbonizarea productiei actuale de hidrogen destinat consumului in sectoare specifice, precum sectorul chimic, prin crearea de electrolizatoare pentru hidrogen regenerabil de cel putin 6 Gigawatts (GW) de energie produsa de energia solara si vant, lucru care va trebui sa duca productia la un milion de tone de hidrogen regenerabil.
A doua faza (2024-2030) implica instalarea de electrolizatoare „verzi” cu o capacitate de 40 GW si o productie totala de pana la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil.
Utilizarea hidrogenului va fi extinsa treptat, in a treia faza (2030-2050), la noi sectoare, inclusiv in productia de otel si transportul terestru si maritim, pentru a ajunge apoi la maturitatea comerciala si a fi utilizat la scara larga in toate sectoarele, chiar si in cele considerate mai „dificile”.
