După atâtea luni de la începutul crizei sanitare generate de noul coronavirus, nu mai este un secret pentru nimeni faptul că ne confruntăm și cu o criză economică fără precedent. Primul său val, caracterizat de carantinare – măsură luată de fiecare stat în parte pentru a-și proteja populația și sistemul sanitar – a avut impact major asupra economiei, variabil de la o țară la alta. Astfel, în al doilea trimestru din 2020 PIB mondial a scăzut cu 10%, cu 5-10% în Germania, Australia, Japonia și SUA, cu 10-20% în Brazilia, Canada, Franța, Italia, Mexic, Regatul Unit, și cu peste 20% în Spania sau India. De la declanșarea crizei, diferitele guverne au luat măsuri de sprijinire a agenților economici, ceea ce a permis limitarea parțială a consecințelor acesteia.

După ce a trecut primul șoc au urmat măsuri sanitare mai puțin stricte și restrânse la anumite zone, deci consumul și producția au repornit, ceea ce a dus la o creștere economică importantă în al treilea trimestru din 2020. Dar repornirea rămâne parțială și la nivelul întregului an nu se va ajunge la indicatorii din 2019, mai ales că încă există incertitudine referitoare la situația sanitară de la final de an și au apărut deja semne ale unei încetiniri economice importante. Astfel, pentru cele mai multe economii reluarea activității, ajutorul și politicile de adaptare la situație vor fi insuficiente pentru întoarcerea la situația anterioară.

Perspectivele pentru 2021 și pentru anii care vor veni sunt supuse situației sanitare. Scenariul pe care îl cred cei mai mulți observatori (FMI, OECD ș.a.) este acela al unei întoarceri progresive la nivelul de dinainte de criză până la final de 2022, dar cu decalaje și diferențe importante de la o țară la alta. Iar anumite sectoare industriale vor rămân profund afectate și pe termen mai lung.

Această situație determină o reducere importată a cererii mondiale de materii prime, ceea ce le influențează costul și limitează perspectivele de creștere a numeroase economii emergente. Costul măsurilor sanitare și economice crește semnificativ datoria suverană a statelor, iar politica prietenoasă a băncilor centrale a dat roade până acum, dar riscurile implicite sunt mari și unele țări emergente solicită deja ajutor FMI.

Și problemele nu se opresc aici: politica viitoare a SUA față de partenerii sau de inamicii săi reprezintă o incertitudine majoră în prag de alegeri prezidențiale, iar la scară europeană o întoarcere brutală la regulile OMC pentru relațiile cu Marea Britanie va provoca multe frământări care se vor adăuga la dezorganizările din anumite domenii de activitate.

Evoluție PIB