Cu operatorii cargo aflați în prima linie logistică în lupta cu virusul, 2020 este cu siguranță un an pe care industria nu îl va uita prea curând. În primăvară, întreaga logistică s-a prăbușit sub umbrela lockdown-ului, totul într-un efect de domino plecat de la oprirea liniilor de producție, ce a dus la întreruperea lanțului de distribuție atât pe orizontală, cât și pe verticală. Singurii care au transportat marfă – iar prin marfă înțelegem echipamente medicale și de protecție – au fost operatorii aerieni, iar segmentul cargo a mai îndulcit astfel din amarul dezastrului de la transportul de pasageri. Ei bine, chiar dacă am crezut poate că acela a fost momentul definitoriu pentru logistica aeriană, datele pe care le avem astăzi la dispoziție arată că ne-am înșelat amarnic. Acum asistăm la adevăratul test, cel ce va pune la încercare întreaga ingeniozitate de care industria poate da dovadă: livrarea mult așteptatelor vaccinuri Covid-19 la scară globală!
Pe Bătrânul Continent, Comisia Europeană a anunțat deja încheierea mai multor contracte cu producători farma, ce urmează să distribuie peste 1,6 miliarde de doze. În prim plan se află asocierea Pfizer/BioNTech, al cărei vaccin, ce trebuie menținut în condiții de temperatură de îngheț la minus 70-80OC, pune și cea mai mare presiune pe supply chain. În fața complexității industria pare că s-a speriat. O arată recentul studiu publicat de IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) și Pharma.Aero (asocierea dintre expeditorii din industria farmaceutică și operatorii aeroportuari), care spune că doar 28% dintre operatorii cargo aerieni chestionați se declară „bine pregătiți“ pentru distribuția unui volum atât de mare de vaccinuri. În ciuda necunoscutelor, expeditorii au început să se pregătească. Se pare că ar fi nevoie de 8.000 de aeronave Boeing 747 pentru ca o singură doză de vaccin să ajungă la cei 7,8 miliarde de locuitori ai planetei. Cifre de neconceput, am putea spune, mai ales dacă ținem cont de faptul că unele vaccinuri au nevoie de o a doua doză pentru o eficiență de 100% sau, mai grav, de faptul că pot apărea probleme în lanțul de aprovizionare, ceea ce ar însemna alte și alte doze.
Din Europa, știm că centrul logistic al Pfizer din Belgia va fi punctul de plecare către toate statele care au solicitat vaccinul și către alte continente – Asia de exemplu. Ce nu este clar momentan este modul de distribuție. Pentru că nu știm încă dacă vaccinurile vor fi expediate de Pfizer, care are și tehnologia necesară – americanii au dezvoltat niște cutii speciale cu gheață carbonică ce pot păstra dozele la temperaturile cerute, cutii care vor fi transportate în congelatoare speciale, numite ULD (Unit Loading Devices). La rândul lor, jucătorii globali își pregătesc deja logistica necesară. Spre exemplu, UPS și Lufthansa au anunțat construirea unor așa numite „ferme cu temperatură de îngheț“ în hub-urile lor din Europa, pentru a putea depozita dozele aflate în tranzit.
În oricare scenariu, operatorii logistici vor trebui să respecte tot acest protocol strict de la un capăt la altul, într-un timp minim de tranzit, pentru a nu pune în pericol integritatea vaccinurilor.
Vestea bună este că infrastructura logistică există, vaccinurile se transportă de zeci de ani pe cale aeriană, ea trebuie doar adaptată acestui tip de provocare. Spre exemplu, marile aeroporturi, așa cum este cel din Amsterdam, au deja centre de depozitare pentru medicamente, iar mulți operatori aerieni și-au adaptat flotele și au deschis divizii de transport de marfă.
În concluzie, incertitudinile pot fi combătute prin planificare amănunțită, iar logistica, per ansamblu, are mecanismele necesare pentru a scala această problemă și a face față cu succes diverselor situații legate de transport și distribuție. Lunile următoare vor fi definitorii pentru a demonstra exactitatea acestor afirmații. Până atunci însă, noi deja am lansat tema de discuție pentru următoarea videoconferință marca Tranzit, la care am invitat actori globali, pentru a înțelege mai bine implicațiile unui asemenea eveniment.
