La 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noul exercițiu bugetar multianual al UE, pentru următorii șapte ani, statele putând accesa bani atât din bugetul tradițional al UE, cât și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. „Ca urmare a coronacrizei, CE a lansat cel mai mare pachet economic, care însumează 750 de miliarde de euro (din care 672,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare). România va primi, pe de o parte, 46,3 miliarde de euro fonduri europene din bugetul tradițional, iar pe de alta 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Reziliență“, a spus Siegfried Mureșan, membru al Grupului Partidului Popular European, în cadrul întâlnirii membrilor AHK.
Fondurile vor fi ghidate către șase direcții mari: tranziția spre o economie verde, digitalizare, competitivitate și coeziune economică, coeziune socială, reziliență instituțională și către tineret. „Avantajul este că nu suntem obligați să alocăm o sumă minimă pe vreunul dintre acești piloni. Dar există două obiective transversale: 37% din bani trebuie să meargă spre investiții care au o contribuție pozitivă față de mediul înconjurător, iar 20% către proiecte care au o componentă digitală.“
Pentru a accesa fondurile, guvernul român a depus la CE o variantă de Plan de redresare la nivel național, în care principalele proiecte vizate sunt pe infrastructura mare, investiții în gaz, în infrastructura de irigații și în spitale. „Acum trebuie depus planul final, iar CE va avea două luni pentru aprobare. Dacă este acceptat, România primește imediat o pre-finanțare de 13% (3,95 miliarde de euro) și pot fi demarate investițiile.“
La rândul său, eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, amintește că în perioada 2021-2023, România are trei surse de finanțare de la UE. „Banii trebuie direcționați corespunzător. Cel mai important aspect în acest moment este să dezvoltăm economia. Trebuie să facem ce e mai bine pentru România, în principal ca să ne apărăm locurile de muncă.“
