eurodeputat Marian-Jean Marinescu Archives

La 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noul exercițiu bugetar multianual al UE, pentru următorii șapte ani, statele putând accesa bani atât din bugetul tradițional al UE, cât și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. „Ca urmare a coronacrizei, CE a lansat cel mai mare pachet economic, care însumează 750 de miliarde de euro (din care 672,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare). România va primi, pe de o parte, 46,3 miliarde de euro fonduri europene din bugetul tradițional, iar pe de alta 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Reziliență“, a spus Siegfried Mureșan, membru al Grupului Partidului Popular European, în cadrul întâlnirii membrilor AHK.

Fondurile vor fi ghidate către șase direcții mari: tranziția spre o economie verde, digitalizare, competitivitate și coeziune economică, coeziune socială, reziliență instituțională și către tineret. „Avantajul este că nu suntem obligați să alocăm o sumă minimă pe vreunul dintre acești piloni. Dar există două obiective transversale: 37% din bani trebuie să meargă spre investiții care au o contribuție pozitivă față de mediul înconjurător, iar 20% către proiecte care au o componentă digitală.“

Pentru a accesa fondurile, guvernul român a depus la CE o variantă de Plan de redresare la nivel național, în care principalele proiecte vizate sunt pe infrastructura mare, investiții în gaz, în infrastructura de irigații și în spitale. „Acum trebuie depus planul final, iar CE va avea două luni pentru aprobare. Dacă este acceptat, România primește imediat o pre-finanțare de 13% (3,95 miliarde de euro) și pot fi demarate investițiile.“

La rândul său, eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, amintește că în perioada 2021-2023, România are trei surse de finanțare de la UE. „Banii trebuie direcționați corespunzător. Cel mai important aspect în acest moment este să dezvoltăm economia. Trebuie să facem ce e mai bine pentru România, în principal ca să ne apărăm locurile de muncă.“

Transportul este unul dintre domeniile aflate azi sub marea presiune a decarbonizării, dar și a contextului pandemic. Există voci care și-ar dori să transfere atât mărfurile din transportul aerian, cât și pe cele din transportul rutier, pe calea ferată, însă infrastructura feroviară nu e la nivelul operațional dorit. Numai pentru lanțurile de aprovizionare din retail, în România circulă câteva mii de camioane care nu au posibilitatea de a accesa stații intermodale în infrastructura existentă, ca să treacă marfa la nivel local pe calea ferată de pe camion sau invers. „Există un plan european TNT-T cu accent pe intermodal, care include și România, pentru dezvoltarea rețelelor de transport europene prevăzute cu noduri intermodale. Însă el trebuie inclus și la nivel național între planurile de investiții. De exemplu, calea ferată din România a avut peste un miliard de euro fonduri alocate în perioada 2014-2020, dar din păcate cele două mari proiecte de 600 de milioane de euro, respectiv 400 de milioane de euro, au fost pregătite cu întârzieri foarte mari. Apoi a venit pandemia, iar tot ce nu s-a cheltuit s-a relocat“, a explicat Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PNL, în cadrul întâlnirii membrilor AHK. Acesta consideră că, în noul context pandemic, transportul rutier ar trebui facilitat prin respectarea Culoarelor Verzi. „Acestea și-au dovedit eficiența anul trecut, deci ar trebui respectate și anul acesta. Practic, fluidizarea transportului e la mâna statelor membre care ar trebui să adopte măsuri echilibrate. Nu cred că trebuie să existe neapărat reguli mai relaxate în transportul ruier, ci reguli care să permită efectuarea lui în orice fel de condiții.“

Pe de altă parte, Dragoș Anastasiu, Președintele AHK, este de părere că România e prea blocată în zona infrastructurii mari. „Prea mulți consideră că nu se poate trăi fără autostrăzi. Ar fi bine să le avem, dar să nu uităm de infrastructura digitală care există în momentul de față și care ne oferă multe posibilități. De asemenea, să nu neglijăm nici infrastructura mică, pentru că ea ne poate duce în turism la dublarea ponderii din PIB, cu o valoare adăugată mare. În plus, este important să se investească și în infrastructura umană“, a spus acesta.