SMP (din Bulgaria), UHCP (Croația), TTLA și LINAVA (Lituania), TLP (Polonia), ARTRI (România) și NIT (Ungaria) îi cer Comisiei Europene să propună un moratoriu referitor la implementarea prevederii privind întoarcerea camioanelor în țara de înmatriculare a firmei de transport la fiecare opt săptămâni, așa cum prevede Pachetul Mobilitate, în așteptarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Asociațiile consideră că este extrem de îngrijorător faptul că până acum nu există nicio indicație că s-au făcut pași în plus pentru a amenda această prevedere, deși „vedem că ea va duce la costuri mai mari nu numai pentru transportul rutier, ci și pentru alte industrii, și în cele din urmă pentru consumatori“, într-un moment în care industria se luptă cu prețurile în creștere ale energiei, cu lipsa de camioane și de șoferi și cu măsurile legate de pandemia de Covid. Iar dacă nu se iau decizii rapide, măsura privind întoarcerea camioanelor în țara de înmatriculare a firmei la cel târziu opt săptămâni intră în vigoare pe 21 februarie.
Scrisoarea asociațiilor a fost publicată recent de Politico.
În acest context, este important de știut că pe 19 februarie 2021 CE a publicat rezultatele a două studii pe care le comandase în 2020 și care urmăreau să determine impactul potențial pe care l-ar avea două aspecte specifice din Pachetul Mobilitate: întoarcerea camioanelor și limitele impuse pentru cabotaj. Acestea nu au fost printre propunerile inițiale ale Comisiei, ci au fost adăugate de Parlamentul European și de Consiliul UE, sunt contrare și țintelor ambițioase din Green Deal și nu fuseseră obiectul niciunui studiu de impact. De aceea CE a decis să facă totuși acest studiu, chiar și după adoptarea măsurilor, și să determine impactul lor asupra climei, mediului și pieței unice.
Rezultatul studiului, reamintesc asociațiile, sunt că obligația ca vehiculele să se întoarcă în țara de origine după cel mult opt săptămâni și limitele impuse pentru cabotaj vor duce la creșterea emisiilor din transport cu 3,3 milioane de tone de CO2 pe an, adică valoarea totală a emisiilor din Estonia, de exemplu, și că vor genera în plus 704 t de NO și 252 t de emisii de particule PM 2.5.
