În ciuda unui an plin de incertitudini din cauza intrării în vigoare a Pachetului Mobilitate I, dar și a dificultăților de livrare de camioane noi, în 2021 au crescut atât numărul de companii licențiate, cât și cel al vehiculelor licențiate. Astfel, în octombrie 2021 erau licențiați 37.569 de operatori, cu 2.675 mai mulți decât în octombrie 2020, care aveau în uz 169.489 de autovehicule licențiate în 2021, față de 158.332 în 2020 (+11.157). Cel mai mult a crescut numărul de operatori cu un singur camion, deci vorbim de un an în care șoferii au prins curaj, pe fondul câștigurilor din ce în ce mai mari din ultimii ani, să devină antreprenori ei înșiși. Flotele mari, mai ales cele ale firmelor multinaționale care s-au stabilit până acum în România căutând mai ales mână de lucru, s-au mai subțiat puțin, lăsând loc firmelor cu capital românesc să se dezvolte. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în 2022, mai ales că prețurile la camioane, semiremorci, anvelope, piese și motorină au crescut la niveluri record. Ca să nu mai vorbim de faptul că nici șoferi nu se găsesc ușor și sunt din ce în ce mai scumpi. Și, cum măsura întoarcerii camioanelor la 8 săptămâni încă rămâne în vigoare, în ciuda acțiunilor statelor est-europene la Curtea de Justiție a UE și a studiilor de impact care indică clar creșterea nivelului de poluare în cazul aplicării, noi costuri necunoscute îi așteaptă pe transportatorii români, care în 2022 se vor confrunta cu cel mai greu examen din viața lor.

În timp ce flotele mai mari de 300 de camioane au tot scăzut în ultimii trei ani, în prezent fiind doar 10 companii cu peste 300 de camioane licențiate, cea mai mare creștere a numărului de companii are loc în rândul operatorilor cu 1-5 camioane. Cea mai mare dinamică o cunosc șoferii-patroni – în 2021 erau licențiate 15.055 de companii de transport care foloseau un singur camion, cu 1.561 mai multe decât în 2020. În realitate vorbim despre înființarea unui număr mult mai mare de firme de către șoferi-patroni, mai ales că la acest segment dinamica intrărilor și ieșirilor de pe piață e destul de mare. Mai mult, o parte din firmele cu un singur camion și-au mai adăugat în 2021 încă 1-2, dovadă fiind și creșterea destul de mare de la categoria firmelor cu 2-5 camioane, care în 2021 s-au înmulțit de la 15.511 la 16.138 (+627).

Iar dinamica în această zonă se va menține cu atât mai mult cu cât regulile de detașare transnațională nu se aplică șoferilor-patroni, ci doar celor care au un raport de muncă încheiat cu un angajator. Cei care se plătesc singuri sau sunt doar administratorii firmelor nu trebuie să își plătească singuri salariul minim din țările în care lucrează ca tracționiști.

A treia creștere se înregistrează la firmele cu 6-10 camioane în parc, cu fix 300 de companii, de la 3.201 în 2020 la 3.501 anul trecut, astfel că per total în 2021 au apărut aproape 2.500 de companii nou licențiate cu 1-10 camioane. De altfel, 40% dintre operatorii de transport licențiați în România dețin un singur camion, iar 43% au o flotă de 2-5 vehicule.

Pachetul Mobilitate și controalele ANAF pe diurnă au redus parcurile de camioane

Prevederile Pachetului Mobilitate și mai ales amenințarea controalelor ANAF pe diurnă care încă se desfășoară, în ciuda publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor a proiectului de lege privitor la amnistie, au scăzut apetitul firmelor cu capital străin, dar și românesc, deopotrivă, să se mai extindă. Astfel, firma care a avut cea mai spectaculoasă ascensiune de pe piața românească în ultimii ani, Carrion Expedition, a înregistrat și cea mai drastică reducere a parcului de camioane înmatriculate în România: de la 1.353 licențiate câte avea în mai 2019, cea mai mare flotă de camioane înregistrată la noi s-a redus la 876 în octombrie 2019, pentru ca în 2020 să ajungă la 575 și în prezent la 384.

2019 a fost anul în care Carrion Expedition a luat decizia de a mai reduce turația motoarelor în România, acționarii spanioli fiind dezamăgiți, probabil, de modul în care autoritățile române au ales să apere interesele antreprenorilor care cotizează consistent la bugetul național. 2019 a fost și anul în care ANAF a dat semnalul controalelor pe diurnă, dar și anul în care deja piața auto a început să cadă. Reducerea parcului auto a fost dublată de scăderea cifrei de afaceri, care a atins numai 96,7 milioane de euro în 2020, față de 152,67 de milioane de euro în 2019, deci o scădere de aproape 56 de milioane de euro, după încă un minus de 15 milioane de euro în 2019 față de 2018. În aceste condiții, Carrion Expedition este firma cu cea mai mare scădere a cifrei de afaceri în 2020: – 40%.

O altă firmă multinațională afectată serios de criza din sectorul auto a fost Vos Logistics Cargo, cu o scădere a cifrei de afaceri din 2020 de 27,6 milioane de euro (-24%), de la 117 la 89,7 milioane de euro. La aceasta se adaugă și pierderea de 7,3 milioane de euro (-60%) înregistrată de o altă firmă din cadrul Grupului Vos Logistics – Vos Logistics SRL – de la 12 la 4,79 de milioane de euro. O scădere mai mică, -13%, a înregistrat Vos Logistics Bulk, de la 40,6 la 35,5 milioane de euro. În total, cele trei firme ale Grupului Vos Logistics au suferit o reducere a cifrei de afaceri de aproape 40 de milioane de euro în 2020, toate trei plasându-se în Top 30 cele mai mari descreșteri ale cifrei de afaceri în 2020. Și Vos Logistics Cargo a redus parcul înmatriculat în România de la 154 în 2019 la 130 în 2020 și 119 în 2021, la care se adaugă parcul înmatriculat pe Vos Logistics Bulk, care a scăzut de la 58 la 46 în prezent.

Și Skiptrans, în ciuda angajamentului față de România, unde a cumpărat un lot mare de teren la Oradea pentru a construi un centru logistic, a scăzut parcul înmatriculat aici de la 616 camioane în 2020 la 512 în prezent. Cifra de afaceri a Skiptrans a scăzut în 2020 cu 686.901 euro, de la 70,45 de milioane de euro în 2019, în condițiile în care profitul a crescut însă cu 2,74 de milioane de euro, până la 6,16 milioane de euro.

Reduceri ale flotelor multinaționale s-au mai înregistrat și în contul HTR Spedition (a cărei cifră de afaceri a crescut de la 37,4 la 41,6 milioane de euro, dar cu un profit de 5,89 de milioane de euro, cu 92.325 de euro mai puțin ca în 2019) – de la 222 la 106 (-116 camioane) – și Gartner Eurotrans România (de la 287 în 2019 la 245 în 2020 și 211 în 2021).

Mega Trucking Timișoara a scăzut puțin, de la 321 în 2018 la 309 în 2019 și 293 în prezent. Ekol, în schimb, are încă aceeași flotă înmatriculată în România, de 199 de camioane, fie că firma se numește EU Trucking Service sau Erkan Logistics, ca în 2019. XPO Transport Solutions Romania, Marvicon și Transmec, de asemenea, rămân la același număr de camioane de la un an la altul: 182, 172 și respectiv 155. Iar Heisterkamp, o altă flotă internațională, a continuat să își crească parcul de camioane înregistrat în România de la 89 în 2019 la 94 în octombrie 2020 și 115 în 2021. O creștere similară au înregistrat și Euro Fleet Transports, care a crescut parcul în 2020 cu 10 camioane, de la 177 în 2019, și KLG Trucking cu 20, de la 118 la 138.

Dintre flotele internaționale prezente în Top 100 Flote, Trans Sese a crescut cel mai mult în 2021, cu 60 de camioane, de la 125 la 185. Topul e închis de Lancetti Transport, cu 101 camioane, de la 98 în 2020.

Specialiștii din automotive au pierdut cel mai mult în 2020

În topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale cifrei de afaceri, după giganții Carion Expedition și Vos Logistics Cargo, urmează mai multe firme specializate în automotive atât pe piața din România, cât și pe cea internațională.

Astfel, pe locul al treilea se situează Duvenbeck Logistik, cu o scădere de 21% a cifrei de afaceri – minus 18,2 milioane de euro față de 2019, când a realizat 85,6 milioane de euro – și GBT Logistic, o firmă din Cluj care a avut o scădere a cifrei de afaceri de aproape 13 milioane de euro, după ce în 2019 a înregistrat 14 milioane, deci în 2020 a încasat doar 1 milion de euro!

Pe locul al 7-lea din punct de vedere al celor mai severe scăderi ale cifrei de afaceri în 2020 se situează Dianthus Company, cu o cifră de afaceri de 27,14 milioane de euro, cu 12,89 de milioane mai puțin decât în 2019, urmat de Arcese Transport, 12,5 de milioane scădere (de la 47,28 milioane de euro în 2019), Internațional Lazăr Company, cu 12,38 de milioane de euro scădere (de la 41,46 de milioane de euro cifră de afaceri în 2019) și Baladei Thirdway Transport, cu 12,3 milioane de euro mai puțin decât în 2019, când a înregistrat 32 de milioane de euro cifră de afaceri.

O scădere de aproape 10 milioane de euro a cifrei de afaceri au înregistrat Dumagas Transport (-10,68 de milioane de euro), J.T. Grup Oil (-9,95 de milioane de euro) și Ravitex (-9,49 de milioane de euro), de la 41, 36,1 și respectiv 38,2 milioane de euro realizate în 2019.

Ar mai merita menționate alte trei firme românești cu clienți în domeniul automotive – Total NSA (o reducere cu 8,85 de milioane de euro, de la 37,67 de milioane de euro în 2019), Int. Transporte Popovici (-5,7 milioane de euro, de la 22,2 milioane) și Vectra Internațional (-5,2 milioane de euro, tot de la 22 de milioane de euro în 2019).

Urmează o suită de firme multinaționale sau românești care lucrează în Comunitate (Mega Trucking Timișoara, BCVO Logistic, Rubian Company, Stalker Media, San Trucking, Hartl Carier, Henrik Hansen), cu scăderi ale cifrei de afaceri de la 7 până la 5 milioane de euro, unele cauzate tot de scăderea suferită de segmentul automotive la nivel internațional, iar altele, de relocarea flotelor de camioane în alte țări estice mai „prietenoase” sau în vestul Europei.

Topul scăderilor cifrei de afaceri cu peste 5 milioane de euro este încheiat de Hoedlmayr-Lazăr România, de la 33 de milioane de euro în 2019.

Profituri în scădere la companiile implicate în transportul de produse petroliere

Dacă ne uităm însă la capitolul profit, firmele de transport axate pe automotive sunt devansate de cele din domeniul exploatărilor petroliere și al transportului de produse petroliere, foarte afectate de pandemie, prin reducerea drastică și bruscă de mobilitate.

Cea mai mare reducere a profitului, cu 2,6 milioane de euro, a înregistrat-o Aguaki Trans, din Prahova, care a avut în 2020 un profit de numai 598.247 de euro, față de 3,2 milioane de euro în 2019. Transpeco Logistics & Distribution a înregistrat, de asemenea, o scădere a profitului de 1,35 de milioane de euro, ajungând în 2020 la un profit net de 5,83 de milioane de euro, cu care oricum se clasează în topul firmelor de transport cu cel mai mare profit în 2020.

Saan Trucking, din Cluj, care se situează și în topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale cifrei de afaceri, a înregistrat o pierdere netă de 429.348 de euro, care crește diferența față de profitul din 2019 (1,3 milioane de euro) la 1,7 milioane de euro, clasându-se astfel pe locul al treilea din punct de vedere al diferenței de profit 2020 vs. 2019. O pierdere de peste 1 milion de euro a înregistrat și Lagermax Autotransport, care, adăugată la profitul de 738.600 de euro din 2019, duce diferența de profit tot la circa 1,7 milioane de euro.

O scădere de peste un milion de euro a mai suferit și Eugen Trans, din Teleorman, al cărui profit a scăzut de la 3 la 1,748 de milioane de euro. Iar Rubian Company din Constanța a înregistrat o pierdere de 115.000 de euro în 2020, după un profit de aproape 800.000 de euro în 2019.

Scăderi de peste 700.000 de euro au înregistrat Axa Trans Construct (797.462 de euro) și Michael Oil&Gas Services (794.946 de euro), care au fost totuși pe plus anul trecut, cu profituri de 21.178 de euro, respectiv 665.446 de euro. Urmează în clasament Trans Euro Expres 94, cu o diferență de profit de minus 627.134 de euro, de la 925.378 de euro în 2019, și Tramar, cu 21.464 de euro profit în 2020 (-612.848 de euro față de 2019).

Cu profituri mai mici cu 300.000-400.000 de euro au terminat 2020 și Benga Autologistics, Hoedlmayr-Lazăr România și Internațional Lazăr România.

De remarcat că profiturile nu au scăzut cu aceleași procente ca cifrele de afaceri din două motive: unele firme au suferit, în același timp, și reduceri concomitente ale parcurilor auto și ale numărului de angajați, deci a fost vorba de o scalare a companiilor care operează în România, iar altele au beneficiat de măsurile de sprijin acordate de Guvern în 2020, începând cu sprijin financiar direct și continuând cu primirea unei părți din salariu pentru angajații intrați în șomaj tehnic plus scutirile de impozite și compensații pentru cei reîncadrați după perioada de șomaj tehnic.

De notat că aproape jumătate din firmele de transport situate în Top 50 după cifra de afaceri înregistrată în 2020 au fost pe pierdere sau au înregistrat un profit mai mic decât în 2019.

Cele mai mari pierderi financiare, de peste 4 milioane de euro fiecare, le-au înregistrat Heisterkamp Transport România și Carrion Expedition, urmate de Paneuro International, cu 3 milioane de euro, Alosco, Autovest Trans și Whiteland Logistics, cu 1,5-1,4 milioane de euro fiecare.

Spre deosebire de primele două, Heisterkamp a continuat să își crească parcul de camioane înregistrat în România de la 89 în 2019 la 94 în octombrie 2020 și 115 în prezent.

Pierderi de peste un milion de euro au avut și Eddie Stobart Logistics (1,3 milioane), Vos Logistics Cargo, Lagermax Autotransport și Adomid Sped.