În ultimii ani, progresele în infrastructura rutieră şi feroviară au fost mult prea mici comparativ cu fondurile europene pe care România le-a avut la dispoziţie. Şi pentru următorul exerciţiu bugetar pe 5 ani avem şansa să atragem fonduri nerambursabile pentru investiţii în infrastructură, însă ne trebuie proiecte viabile şi coerenţă în promovarea şi implementarea acestora, atrage atenţia europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.
Este trist faptul că s-au pierdut deja nu mai puţin de 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar, mai exact pentru modernizarea coridoarelor IV Bucureşti-Braşov-Arad şi Craiova-Severin-Arad, bani care ar fi putut fi accesaţi prin Proiectul Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Acum avem disponibili, din nou, nu mai puţin de 763 de milioane de euro rezervaţi ţării noastre şi pe care îi putem accesa fără probleme până la finele anului viitor. După 2024 însă, pentru sumele rămase nealocate vom intra în competiţie cu alte state membre eligibile.
Fondurile de Coeziune şi cele de Dezvoltare Regională pot fi accesate pentru infrastructura rutieră, la care se adaugă banii din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), alocaţi deja pentru autostrada Ploieşti-Bacău-Paşcani şi legătura rutieră cu Ucraina, spre nord. Atenţie, însă! PNRR-ul are un termen mai scurt de utilizare a banilor şi, dacă nu ne mişcăm repede, există riscul de a-i pierde. „Orice autostradă este bună, însă în momentul în care ai nevoie să prioritizezi investiţiile, este esenţială legarea zonelor sărace de rest. Pe fondurile de coeziune vin mai mulţi bani tocmai pentru a conecta zonele izolate. Pentru că numai printr-o infrastructură bună vor fi atraşi investitori şi se poate creşte dezvoltarea economică şi nivelul de trai din aceste regiuni”, a precizat Marinescu.
Comisia Europeană a stabilit un „task-force” pentru România şi Bulgaria, pentru ca aceste ţări să-şi poată creşte capacitatea de absorbţie a fondurile europene, a declarat Filip Negreanu-Arboreanu, directorul de cabinet al comisarului european Adina Vălean. Se va folosi practic aceeaşi „reţetă” care s-a dovedit extrem de utilă în trecut pentru Polonia, care a reuşit astfel să-şi crească nivelul de absorbţie de la 30% la 100% în exerciţiul multianual precedent. „Task-force”-ul pentru România şi-a început deja activitatea, pentru început pentru a sprijini liniile de finanţare incluse în PNRR.
Ţara noastră poate primi pentru investiţii în infrastructura rutieră nu mai puţin de 3,4 miliarde de euro – cel mai mare buget alocat până acum la nivelul UE pentru sectorul rutier. „Task force-ul analizează în prezent proiectele propuse de România. Planul investiţional al Ministerul Transporturilor se află în analiza DG Move şi DG Regio şi în cel mai scurt timp va fi aprobată forma finală, pentru a se programa investiţiile pentru anii viitori. Există însă şi riscuri: investiţiile şi reformele din PNRR trebuie făcute până în 2026, cu o etapă intermediară la finele lui 2023. Din experienţa anilor trecuţi, lucrurile se pot mişca foarte greu, la acest lucru contribuind capacitatea administrativă redusă pentru gestionarea acestor proiecte”, a explicat Filip Negreanu-Arboreanu.
De asemenea, noul regulament pentru infrastructura feroviară de transport (TEN-T) prevede construcţia unui nou coridor nord-sud, pentru a lega Marea Baltică-Marea Mediterană- Marea Egee pentru tranzitarea estului UE, prin România. Se vor prioritiza investiţiile pe această direcţie. În planul investiţional sunt în discuţie mai multe proiecte cu autorităţile române şi s-a făcut inclusiv planul pentru o reţea feroviară de mare viteză, care să lege Budapesta de Bucureşti şi Portul Constanţa. Iar pe rutier sunt în discuţiile coridoarele de traversare a munţilor din Transilvania către Moldova şi Banat.
