În documentul publicat de Comisia Europeană, care cuprinde interpretarea oficială a noilor standarde referitoare la cabotaj, sunt explicate și intervalele de timp prevăzute în noile reglementările din Pachetul Mobilitate.
Astfel, la întrebarea „când începe și când se termină perioada de șapte zile și cum se calculează aceasta?“, CE răspunde că noțiunea de „zile“, așa cum apare ea în Regulament, se referă la zile calendaristice, nu doar la perioada de 24 de ore. De aceea perioada totală de șapte zile la care se referă articolul 8(2) începe de la ora 0:00 a zilei care urmează efectuării transportului internațional prin care un camion ajunge în țara unde va face cabotaj, deci operațiunea de cabotaj trebuie să se termine cel mai târziu la ora 23:59 din cea de a șaptea zi.
Practic, aceasta înseamnă că, dacă transportul internațional este efectuat într-o zi de luni, indiferent de oră, operațiunile de cabotaj trebuie să se termine la finalul zilei următoare de luni.
Deoarece sunt luate în calcul zilele calendaristice, în statele membre UE unde perioada respectivă de șapte zile include sărbători naționale sau zile în care traficul este limitat sau interzis cabotajul poate fi și mai limitat în timp.
O altă întrebare vizează modalitatea de calculare a perioadei de șapte zile în cazul operațiunilor de transport internațional sau de cabotaj care presupun mai multe descărcări. Conform articolului 8(2), primul sub-paragraf, când transportul internațional prin care un camion ajunge în țara unde va face cabotaj include mai multe descărcări, se ia în calcul ultima descărcare. Această regulă ar trebui să fie identică pentru finalul operațiunilor de cabotaj: ultima descărcare din cadrul operațiunii finale de cabotaj trebuie să aibă loc cel mai târziu la ora 23:59 a celei de-a șaptea zile de după ziua ultimei descărcări din operațiunea de transport internațional.
În ceea ce privește calcularea perioadei de patru zile de cooling-off, articolul 8(2) spune că un transportator nu poate face cabotaj, cu același vehicul, în același stat membru UE, în cele patru zile care urmează după finalul operațiunilor sale de cabotaj din același stat membru. Scopul acestei prevederi este să se evite ca transporturile internaționale consecutive să le permită transportatorilor să efectueze operațiuni de cabotaj într-un mod care să creeze o activitate permanentă sau continuă. În consecință, prezenta dispoziție nu aduce atingere dreptului de a efectua trei operațiuni consecutive de cabotaj în statul membru gazdă în cele șapte zile care urmează unui transport internațional de intrare, cu condiția să fi trecut patru zile de la ultima descărcare din perioada anterioară a operațiunilor de cabotaj efectuate în statul membru respectiv.
Perioada de patru zile de cooling-off se aplică de fiecare dată când se încheie o operațiune de cabotaj și vehiculul respectiv iese din statul membru gazdă, indiferent dacă a efectuat o operațiune de cabotaj sau mai multe înainte de a părăsi acel stat. Deci perioada de patru zile începe să se aplice individual pentru fiecare stat membru în care a avut loc cabotajul, chiar dacă în statul membru respectiv a avut loc o singură operațiune de cabotaj.
Totuși, în timpul perioadei de cooling-off se poate face cabotaj în alt stat membru și, de asemenea, se pot face câteva transporturi cross border din sau spre statul membru în care s-a făcut cabotaj (sau spre și dinspre alt stat membru sau terță țară) în ultimele 4 zile sau se poate tranzita sau rămâne în statul membru în care a avut loc cabotajul fără a efectua operațiuni de cabotaj. În practică, în cazul în care un transportator rutier de mărfuri efectuează o operațiune de cabotaj în statul membru A, apoi face cabotaj în statul membru B, nu poate face cabotaj în statul A în cele patru zile de după finalul operațiunii de cabotaj din statul A. După cabotajul din statul B poate tranzita ambele state și poate face noi transporturi internaționale spre acele state. Dar în cazul acestora din urmă nu poate face noi operațiuni de cabotaj în A sau B în cele patru zile de după ultima descărcare a ultimei operațiuni de cabotaj din statele A sau B. Perioada de cooling-off începe la finalul operațiunii de cabotaj de dinainte de ieșirea din statul respectiv. Când sunt mai multe puncte de descărcare în această ultimă operațiune de cabotaj, trebuie luată în considerare ultima descărcare. În acest caz sunt luate în calcul tot zilele calendaristice, nu doar o perioadă de 24 de ore. Deci perioada de patru zile începe la ora 0:00 a zilei care urmează după ultima operațiune de cabotaj din statul respectiv sau de la ultima descărcare, dacă este o operațiune cu mai multe puncte de descărcare, și se termină la ora 23:59 a celei de-a patra zile. În practică, dacă ultima operațiune de cabotaj a fost realizată luni, indiferent de oră, perioada de cooling-off se termină la finalul zilei de vineri și operațiunile de cabotaj în aceeași țară pot fi reluate sâmbătă la 0:00.
În ceea ce privește modul cum sunt luate în calcul zilele de week-end sau sărbătorile legale, articolele 8(2) și 8(2a) arată că, în conformitate cu legile UE pentru calcularea perioadelor, datelor și timpilor limită, dacă ultima zi a unei perioade exprimate în zile este o sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, perioada se termină în ultima oră a următoarei zile lucrătoare. Mai mult, orice perioadă de două sau mai multe zile trebuie să includă cel puțin două zile lucrătoare.
Prim urmare, dacă, după ce face o operațiune de transport internațional până într-un anumit stat membru UE, un transportator intră într-un alt stat membru joia, perioada de trei zile prevăzută în articolul 8(2) al doilea sub-paragraf din Regulamentul (CE) 1072/2009 începe vineri la 0:00 și se termină duminică la 23:59. Dar, din moment ce ultima zi a acestei perioade este duminică, perioada se consideră că se termină la 23:59 în prima zi lucrătoare, adică luni. În plus, dacă vinerea care urmează intrării transportatorului în alt stat membru este sărbătoare legală în acel stat, perioada este extinsă până marți la miezul nopții, dat fiind faptul că orice perioadă de două zile sau mai mult trebuie să includă măcar două zile lucrătoare, iar sâmbăta și duminica nu sunt considerate zile lucrătoare.
În cele din urmă, dacă după un transport internațional spre un anumit stat membru transportatorul intră în alt stat membru joi, dar vineri este sărbătoare legală în acel stat membru, aceeași perioadă de la articol 8(2) al doilea paragraf se termină la 23:59 a următoarei zile de muncă, adică luni. Aceleași reguli se aplică și pentru perioada de șapte zile la care se referă articolul 8(2), primul sub-paragraf, și la perioada de patru zile de cooling-off de la articolul 8(2a). Totuși, regula potrivit căreia, dacă ultima zi a perioadei este o sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul se încheie la terminarea ultimei ore din următoarea zi lucrătoare nu se aplică perioadelor calculate retroactiv, cum ar fi perioada de patru zile care precedă transportul internațional stabilit în temeiul articolului 8 alineatul (3), în cursul căreia transportatorul rutier de mărfuri ar trebui să furnizeze dovezi clare cu privire la toate operațiunile efectuate. Această perioadă intră sub incidența scutirii pentru perioadele calculate retroactiv de la o anumită dată sau eveniment în temeiul articolului 3 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul 1182/71.
