Deşi intenţia Comisiei Europene (CE) a fost de a simplifica povara legislativă legată de detaşare prin adoptarea directivei 1057/2020, în realitate situaţia este în continuare complexă şi necesită clarificări, atât naţional, cât şi european, a declarat Roxana Ilie, reprezentatul Uniunii Naţionale a Transporturilor Rutiere din România (UNTRR), în cadrul Galei Tranzit din 4 noiembrie.

Doi ani după adoptarea Pachetului Mobilitate 1, regulile privind remuneraţia minimă diferă în continuare de la un stat membru la altul şi nu toate ţările şi-au îndeplinit obligaţia de a prezenta sintetic şi transparent regulile naţionale privind salariul minim şi celelalte practici în legătură cu remuneraţia angajaţilor pe teritoriul lor. De altfel, CE a lansat în martie 2022 proceduri de infringement pentru 22 de ţări care nu au transpus încă Pachetul Mobilitate în legislaţiile naţionale şi nu au comunicat oficial celorlalte state membre prevederile naţionale privind salarizarea. Cert este că practicile privind detaşarea sunt mult mai stricte. De exemplu, UNTRR a primit un răspuns în 2016 din partea Ministerului de Finanţe din Germania, în care se preciza că din indemnizaţia acordată şoferilor se pot scădea costurile cu masa, iar suma rămasă poată fi luată în calculul salariului minim. Acest lucru nu mai este valabil acum, iar într-un răspuns de anul acesta transmis la UNTRR de aceeaşi instituţie se precizează că trebuie aplicate noile reguli ale directivei detaşării conform cărora indemnizaţia trebuie să fie acordată strict pentru detașarea şoferului, suplimentar față de costurile de deplasare pentru a fi luată în calculul remuneraţiei minime.