In contextul actual, cand traficul de marfuri catre Rusia si Ucraina a fost restrictionat, rolul Portului Constanta de hub de marfuri regional pare mai actual ca niciodata. Astfel ca planurile administratiei portuare de a atrage si mai multa marfa prin impulsionarea investitiilor realizate fie din fonduri proprii, fie prin intermediul banilor europeni, joaca un rol determinant pentru urmatorii ani. Care sunt provocarile cu care se confrunta operatorii portuari de la malul Marii Negre si ce solutii a gasit APM Constanta am aflat de la directorul general al companiei cu capital majoritar de stat, Florin Goidea.
TRANZIT: La scurt timp dupa inceperea razboiului, porturile din zona de conflict au devenit inoperabile, iar parte din marfa destinata lor a ajuns in Portul Constanta. Cat de pregatita este infrastructura portuara pentru un tranzit mai mare de marfa?
Florin Goidea: Porturile maritime romanesti au capacitatea de a opera aceasta marfa, iar operatorii portuari au fost receptivi si s-au adaptat la situatia actuala. Porturile maritime romanesti sunt operationale, au logistica necesara si sunt pregatite sa raspunda cu operativitate noilor cerinte.
In privinta strategiei de investitii, cum s-a dezvoltat Portul Constanta in ultimul an si cum va fi eficientizata activitatea?
In 2021 au fost finalizate doua mari proiecte finantate din fonduri europene prin Programul Operational Infrastructura Mare, in valoare de 31 de milioane de euro, respectiv implementarea unei dane specializate intr-o zona cu adancimi mari (Dana 80), cu finantare prin POIM 2014-2020, si modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adancimilor senalelor si bazinelor si a sigurantei navigatiei in Portul Constanta (dragaj de investitii). In prezent, sunt in implementare alte trei proiecte cu finantare europeana, in valoare totala de aproximativ 50 de milioane de euro. Punem accent pe dezvoltarea infrastructurii portuare, de aceea unul dintre proiectele prioritare este extinderea la patru benzi a drumului Poarta 10 bis-Poarta 10. Urmeaza modernizarea infrastructurii de distributie a energiei electrice in Portul Constanta.
De asemenea, proiectul privind infrastructura pentru operatiuni sigure si pentru protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT – este aproape de final si a determinat modernizarea infrastructurii portuare de baza, modernizarea sistemului de semnalizare in bazinul portuar si senalul navigabil si achizitionarea unei nave tehnice.
Ce rol a capatat deja Romania sau ce rol poate obtine in Noul Drum al Matasii?
Prin atuurile pe care le ofera, stabilitatea, securitatea si climatul de investitii, Romania are toate premisele sa devina o placa turnanta intre Asia si Europa, asigurand fluxurile comerciale si energetice intre aceste doua continente. Portul Constanta are rolul sau pe Drumul Matasii, in cadrul proiectelor de transport intermodal, prin potentialul sau de atragere a fluxurilor de marfuri si avantajele acestei rute de transport.
Administratia Porturilor Maritime s-a implicat activ intr-un proces continuu de mentinere si cautare a unor noi parteneriate intre porturile de la Marea Neagra, cu scopul deschiderii de noi rute comerciale cu porturi din intreaga lume. Compania a parafat parteneriate cu porturile Aktau (Kazakhstan), Poti si Batumi (Georgia), cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, cu porturile Qingdao si Ningbo (China) si Baku (Azerbaijan). Schimbul de informatii intre acesti parteneri se axeaza pe identificarea blocajelor si crearea unui proces prin care sa se utilizeze solutii optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicati in transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa. Totodata, importanta Dunarii ca artera principala pentru tranzitul de marfuri catre si dinspre Europa Centrala poate fi un mod prin care tara noastra sa participe la refacerea Drumului Matasii intr-o versiune adaptata acestui secol.
Care sunt principalele provocari cu care se confrunta Portul Constanta si ce solutii ati gasit?
Pentru a veni in sprijinul operatorilor portuari si pentru a le oferi conditii de atragere a traficului de marfuri, suntem concentrati pe investitiile in infrastructura portuara, atat din fonduri europene, cat si din surse proprii. Astfel, prin diverse programe – POIM, POT 2021-2027 si CEF Transport 2021 – am realizat demersuri pentru atragerea de fonduri europene in valoare totala de 560 de milioane de euro.
Una dintre prioritatile CN APM SA este eficientizarea porturilor maritime romanesti din punct de vedere energetic, drept urmare suntem parte a doua proiecte mari, EALING si PIONEERS. Primul se refera la posibilitatea navelor de a se alimenta cu energie electrica de la mal pe timpul stationarii in porturi si de a nu mai consuma carburanti pentru producerea ei, reducandu-se considerabil emisiile de gaze in atmosfera, iar cel de-al doilea este un consortiu international condus de Portul Antwerp si format din alte porturi, operatori de terminale si transporturi, expeditori, institute de cercetare, dezvoltatori de tehnologii, inovatori si entitati publice care vor prezenta solutii concrete care sa contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in porturi, pastrandu-le in acelasi timp competitivitatea. Proiectul se desfasoara pe 5 ani.
Totodata, Master Planul revizuit al Portului Constanta, acum in lucru, va avea in vedere o serie de aspecte, inclusiv noi propuneri de proiecte venite din partea comunitatii portuare. Strategia de dezvoltare revizuita va contine lista proiectelor de investitii pe termen scurt, mediu si lung, la care vor fi adaugate rapoarte cu privire la strategia de digitalizare, strategia de protectie a mediului, privind dezvoltarea portului ca unul „verde“, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Va fi abordata inclusiv strategia energetica a Portului Constanta, cu detalierea utilizarii combustibililor alternativi. In 2021 am inceput, unele s-au finalizat, altele sunt inca in derulare, investitii din fonduri proprii de peste 213 milioane lei.
Am vazut ca a crescut numarul agentilor economici din port la peste 900 de companii, cum ati reusit sa le atrageti?
Dorim sa asiguram un parteneriat foarte strans cu operatorii portuari, motiv pentru care administratia face toate eforturile pentru a le asigura infrastructura, utilitatile si serviciile necesare, astfel incat Portul Constanta sa fie atractiv si sigur pentru nave. Ne consultam frecvent, sa vedem care sunt problemele lor si sa investim in rezolvarea lor. Pana la aceasta data, in porturile maritime romanesti au fost autorizati 970 de agenti economici, s-au acordat 1.350 de licente de lucru si 210 premise de lucru.
Cum se situeaza nivelul chiriilor in raport cu investitiile facute?
Procedura de stabilire a chiriilor in porturile maritime romanesti este una transparenta, in concordanta cu legislatia actuala si cu angajamentele luate de companie fata de Consiliul Concurentei. Valoarea chiriilor este determinata de o procedura bine stabilita, pornind de la o evaluare autorizata.
