Conflictul în curs de desfășurare dintre Rusia și Ucraina a adus în prim-plan rolul diplomatic al Turciei, care acum intenționează în mod clar să folosească această oportunitate pentru a se mișca în cerc nu numai în ceea ce privește vizibilitatea politică, ci și, mai ales, cu ambiția de a-și juca cărțile din punct de vedere economic.
Ankara dorește să devină din ce în ce mai mult o punte între Asia și Europa, promovând noi coridoare comerciale ca alternativă la cele nordice. Acesta este motivul pentru care, la începutul lunii iulie 2022, Turcia a promovat și a anunțat înființarea unui grup de lucru privind transportul feroviar în cadrul Consiliului de coordonare ministerială cvadrilaterală Bulgaria-Ungaria-Serbia-Turcia.
Volumul tot mai mare al schimburilor comerciale dintre Asia, în special dintre China și Europa, trebuie să găsească în mod necesar o cale de desfacere, ceea ce înseamnă revitalizarea a ceea ce se numește Coridorul Mijlociu, ca o alternativă viabilă din punct de vedere al distanței parcurse și al timpului de transport. Consiliul cvadrilateral prezintă o analiză comparativă a diferitelor scenarii de tranzit.
Un tren de marfă din China spre Europa pe ruta nordică, adică prin Rusia, parcurge 10.000 km în cel puțin 20 de zile; dacă alege coridorul sudic, prin Canalul Suez, cu vaporul, parcurge 20.000 km în 45-60 de zile. Dar dacă același tren alege Coridorul Mijlociu prin Turcia, acesta parcurge 7.000 km în 12 zile. În acest din urmă caz, avantajul este evident.
Prin urmare, Turcia intenționează să își dezvolte rapid infrastructura de transport pentru a putea concura la nivel mondial și în ceea ce privește logistica. În plus, planul „Viziunea transporturilor 2053″ (unde anul este orizontul de timp de referință) prevede alocarea unor resurse inedite pentru întregul sector al transporturilor.
Obiectivul autorităților turce și al căilor ferate este de a crește competitivitatea prin reducerea costurilor și, astfel, de a crește volumul: la sfârșitul planului, se estimează că acesta va crește de la 38 de milioane de tone pe an la 440 de milioane. În ultimele luni, Turcia a intensificat relațiile economice spre est cu Azerbaidjan, Kazahstan și Georgia.
În centrul proiectului se află calea ferată Baku-Tbilisi-Kars (BTK), care leagă Azerbaidjanul de Turcia prin Georgia. Cu o lungime de 826 km, a fost finalizat și deschis pentru exploatare în octombrie 2017. Traseul face parte dintr-un proiect mai ambițios de conectare a căilor ferate din Caucazul de Sud cu Europa, în ceea ce a fost deja numit un nou Drum al Mătăsii, care a revenit brusc în centrul atenției după ultimele scenarii geopolitice. În prezent, atenția Consiliului Cadrilateral se concentrează asupra facilitării construcției noii linii de cale ferată de 230 km, care pornește de la Kapıkule, numele punctului de trecere a frontierei turcești cu Bulgaria, unul dintre cele mai aglomerate din Europa, și ajunge la Halkalı, cea mai vestică stație a liniei Marmaray deja existente în Istanbul. Dar și pentru a interveni asupra tuturor acelor aspecte manageriale și birocratice care frânează potențialul transportului feroviar.
