În perioada 2020-2021, CNCF CFR SA a recepționat 75,28 km de cale ferată, pe tronsonul Coșlariu-Simeria, aferenți lucrărilor de infrastructură, suprastructură și civile, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și de la Bugetul de Stat. De asemenea, tot în această perioadă au fost efectuate recepții la finalizarea lucrărilor din cadrul proiectului „Modernizarea liniei de cale ferată București Nord-Aeroport Internațional Henri Coandă București” și la reabilitarea a 10 poduri și 4 podețe, precum și la 9 stații dotate cu sisteme de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite.
În prezent, pe tronsonul Vicșani-Dărmănești-Pașcani-Focșani-Ploiești Triaj, precum și pentru zona Portului Constanța, sunt în derulare studii de fezabilitate, aflate în diferite etape de executare. După finalizarea acestora vor fi demarate acțiunile de aprobare a obiectivelor de investiții, conform legislației în vigoare, și de identificare a sursei de finanțare.
În baza propunerilor cuprinse în „Memorandumul pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de transport feroviar de marfă din zona Portului Constanța”, emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în aprilie 2022, Guvernul României a adoptat HG nr. 497/14.04.2022, prin care a alocat MTI suma de 200 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru lucrări de reparații și întreținere a infrastructurii feroviare din incinta Portului Constanța. Obiectivul este redeschiderea pentru activitatea de circulație și manevră feroviară a 99 de linii CF, totalizând 43,193 km, și 126 aparate de cale.
La ora actuală, procentul de linii electrificate din cadrul rețelei de cale ferată administrată de CFR SA este de 38%, iar viteza medie de circulație a trenurilor de marfă pentru 2021 a fost de 30,11 km/oră.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României include, la Cap. II – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare din Pilonul I – Tranziția verde, Componenta C4 – Transport sustenabil, următoarele obiective de investiții, care vor fi finanțate în cadrul PNRR:
Categorie | Proiecte/Stadii | Valoare PNRR (milioane euro, fără TVA) | Cost total investiție (milioane euro, fără TVA)* |
Modernizări | 315 km; Arad-Timișoara-Caransebeș-Cluj-Napoca-Episcopia Bihor/ Achiziție lucrări | 2.303 | 2.993 |
Electrificări + Reînnoiri | 110 km; Constanța-Mangalia-Videle-Giurgiu/ Pregătire documentație | 236 | 236 |
Reînnoiri | 263 km; București-Pitești-Reșița-Voiteni/ Pregătire documentație | 276 | 276 |
Quick Wins | 2163 km desfășurați/ o parte din loturi sunt în etapa de achiziție, iar altă parte în etapa de pregătire | 452 | 452 |
Centralizări electronice și electro-dinamice | 973 km și 121 stații CF/ Pregătire documentație | 213 | 213 |
TOTAL | – | 3.480 | 4.170 |
*diferența va fi asigurată din alte surse de finanțare (Buget de Stat sau împrumuturi externe)
Programul CEF-Transport 2014-2020 se află în derulare, în diferite stadii de implementare, astfel: elaborare studii de fezabilitate pentru următoarele proiecte de reabilitare şi electrificare Craiova-Calafat, reabilitare linie CF Craiova-Caransebeș şi modernizarea liniilor București Nord-Roșiori Nord, Roșiori Nord-Craiova, Predeal-Brașov, Port Constanța, Ilva Mică-Pojorâta şi Apahida-Ilva Mică, plus derulare lucrări pe secțiunea Brașov-Sighișoara.
Valoarea contractelor de finanțare pentru obiectivele amintite este de 1.071 milioane de euro. Pentru perioada de programare 2021-2027 nu au fost comunicate încă bugetele.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este corelată cu Master Planul General de Transport (MPGT) al României, în sensul că include proiectele prioritare privind modernizarea infrastructurii aferente rețelei TEN-T și coridoarelor feroviare europene, care fac obiectul parteneriatului cu Comisia Europeană. În aceste documente se regăsesc atât țintele de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, precum și investițiile programate, prioritizare, costuri și alte informații.
Potrivit CFR SA, obiectivul companiei este absorbția cât mai mare a fondurilor europene, însă trebuie avut în vedere faptul că aducerea infrastructurii feroviare la nivel european este condiționată inclusiv de dezvoltarea întregii economii românești, în sensul în care traficul de marfă pe calea ferată trebuie să înregistreze creșteri, pentru ca liniile CF exploatate să devină rentabile.