Adrian Hatos, profesor universitar doctor în sociologie și senator în Parlamentul României, a actualizat cu ocazia Conferinței Naționale a Transportatorilor Expres de Mărfuri din România datele statistice despre forța de muncă de la noi în general și din transport în special, concluzionând că lucrurile nu s-au schimbat mult față de perioada de dinainte de pandemie.
Acesta a reamintit că nu de puțin timp, ci încă din 2008-2009, se vorbește de o problemă majoră de ocupare a posturilor din transport și nu numai și a arătat că nici până acum numărul salariaților din transport nu a revenit la nivelul de dinainte de criza economică de atunci. Pe de altă parte însă, numărul persoanelor ocupate în transport a crescut, deci se vede și la nivel de statistici oficiale ceea ce actorii din domeniu știu foarte bine: în transport se schimbă relațiile de muncă și tot mai mulți lucrători nu mai sunt salariați, ci persoane fizice autorizate sau SRL, și lucrează pe bază de contracte de prestări de servicii. De altfel, în transport și distribuție a crescut cel mai mult raportul dintre numărul de persoane care lucrează prin contract de presări de servicii și cele angajate. La fel, numărul de vehicule comerciale folosite de persoane fizice crește tot mai mult.
„Dar acest gen de angajare pe bază de contract de prestări de servicii în științele sociale se numește «precariat», deoarece persoanele respective nu au acces la servicii publice în aceeași măsură ca salariații ce plătesc contribuții.“ Adrian Hatos s-a mai referit la o situație pe care cei mai mulți manageri din România o cunosc deja: că trebuie să ne pregătim pentru o nouă criză, și mai mare, și care va veni brusc, a forței de muncă. Deoarece oamenii numiți, de multe ori ironic, „decreței“, născuți începând din 1967, vor ajunge la un moment dat la pensie, iar ei constituie cele mai mari generații, numeric vorbind, din prezent, cele care au fost mai puțin tentate să părăsească țara și cele care plătesc acum cele mai mari contribuții la bugetul de pensii și asigurări sociale. Primele astfel de persoane vor ieși la pensie cam în 17 ani și atunci vor fi o criză bruscă de forță de muncă și o pensiune foarte mare asupra bugetului asigurărilor sociale și pensiilor. „La asta guvernanții se gândesc cu grijă: cum să satisfacem nevoile actuale ale publicului, care vrea pensii mai mari, dar să și pregătim România pentru acel moment când, pe baza predicțiilor actuale, bugetul național al Casei de Pensii va intra în faliment și nu va mai putea plăti.“ Astfel, dacă în 2020 statisticile arătau că în România erau 12,6 milioane de persoane apte de muncă, în 2040 se pare că vor mai fi 9,9. „Societatea trebuie să se pregătească pentru acest moment, în care vor fi tot mai puțini oameni dispuși să lucreze, mai ales pe salarii mici. Dar soluții miraculoase nu există.“
