Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, publicat joi, 12 ianuarie, un procent de 93% dintre europeni consideră că cea mai presantă preocupare este creșterea costului vieții.
Însă, cetățenii se așteaptă ca UE să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor, cu toate că sprijinul pentru UE rămâne stabil la un nivel înalt.
Cele mai mari procente dintre respondenți sunt în Grecia cu 100%, Cipru cu 99%, Italia și Portugalia, ambele 98%, urmată de România cu 82%. Prețurile sunt resimțite, inclusiv pentru energie și alimente, în toate categoriile sociodemografice, respectiv și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.
Al doilea motiv de îngrijorare la nivel european este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale în procent de 82%, urmat cu 81% de schimbările climatice, precum și de răspândirea războiului în Ucraina în alte țări. De asemenea, în România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondeți, iar sărăcia și excluderea socială pentru 76%.
Deși, UE demonstrează o capacitate remarcabilă de a uni și de a implementa măsuri eficiente, doar o treime dintre europeni își exprimă satisfacția față de măsurile luate de guvernele lor naționale sau de UE pentru a aborda creșterea costului vieții.
46% din populația UE afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții. Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în acest an.
Un alt indicator al constrângerilor economice este creșterea de la 30% la 39%, față de toamna anului 2021, a cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”.
„Oamenii sunt îngrijorați în mod firesc de creșterea costului vieții, deoarece din ce în ce mai multe familii se străduiesc să își acopere cheltuielile de la o lună la alta. Acum este timpul să venim cu soluții care să țină facturile sub control, să limiteze inflația și să ajute creșterea economică. Trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din societățile noastre.”,
a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, 37% dintre cetățenii respondenți UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%). Un loc important pe listă este și sprijinul pentru economie, precum și crearea de noi locuri de muncă (31%).
În România respondenții ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).
În același timp, crizele recente și războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană. Astfel, 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007. Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) cred că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% sunt de părere că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.
Contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).
Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%). Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii și consolidarea securității și contribuția la creșterea economică.
Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2022 al Parlamentului European a fost realizat de Kantar în perioada 12 octombrie și 7 noiembrie în toate cele 27 de state membre ale UE. A fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia și Danemarca. În total, au fost efectuate 26.431 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecarei țări.
