Transportul județean merge în derivă, după ce Ministerul Dezvoltării s-a încăpățânat să nu mai intervină, lăsând consiliile județene să se descurce cu atribuirea programelor în baza legii 99/2016 a achizițiilor sectoriale și să semneze contracte de prestări servicii pe 6 ani cu operatorii privați, când, în fapt, obligațile ce le revin acestora din urmă sunt mai degrabă specifice contractelor de concesiune. Concluzia acestui haos descentralizat la nivel județean este clară: prea puține județe au reușit să se achite de responsabilități până la 31 decembrie 2022, iar acolo unde s-au făcut totuși atribuiri, aproape jumătate din trasee au rămas descoperite, din lipsă de ofertanți. Lucrurile încă merg din inerție, însă s-ar putea să sară în aer la cea mai mică scânteie.

Programele județene de transport au expirat la sfârșitul anului trecut, iar situația la nivel național – așa cum era de așteptat – este îngrijorătoare: procedurile de licitație pentru noile programe s-au încheiat în doar 9 județe și numai parțial (cu excepția unuia singur, care a reușit să atribuie toate traseele). În 14 județe licitațiile sunt încă în curs de desfășurare, în timp ce în restul țării autoritățile locale încă se gândesc ce au de făcut. Motivul pentru care s-a ajuns aici este simplu: pe ideea „Vrem o țară ca afară”, reformarea legii transportului public local (prin modificarea 92/2007) a fost făcută defectuos, iar apoi nimeni nu și-a mai asumat corecțiile care se impuneau. Astfel, în ultimii ani, bulgărele de zăpadă s-a tot rostogolit, făcându-se din ce în ce mai mare, iar acum nimeni nu știe ce să facă.

Problemele au apărut încă din 2007, odată cu marea descentralizare a transportului județean prin legea 92, prin care consiliile județene au primit o pălărie mult prea mare, cu care nu au știut ce să facă, pentru care nu erau pregătite și pentru care nici nu aveau infrastructura și resursele financiare necesare. Organizarea programelor de transport s-a dovedit, astfel, a fi mai dificilă decât credeau mulți, iar lipsa sancțiunilor concrete pentru cei direct responsabili a făcut ca județeanul să fie lăsat de izbeliște. Acesta este și motivul pentru care nu s-a realizat nicio atribuire de peste 10 ani și s-a tot mers din prelungire în prelungire. Până când funia a ajuns aproape de par. Dar… nu este o problemă, pentru că transportul județean merge mai departe, operatorii privați având, până la 30 iunie 2023, licențele de trasee eliberate de Autoritatea Rutieră. S-a discutat mult anul trecut dacă mai sunt sau nu valabile; iată că acum sunt foarte bune. Dacă nu oferă răgaz decât până la vară…

FORT cere acțiuni concrete

Într-un nou efort de a sensibiliza decidenții politici, Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a trimis o scrisoare deschisă către Parlament, Guvernul României și Autoritatea Națională pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice, prin care expune pe larg situația gravă în care se găsește transportul județean, care, în lipsa unor măsuri urgente, riscă să se întoarcă în urmă cu 30 de ani.

Transportatorii membri FORT sunt de părere că s-a ajuns aici din cauza neînțelegerii corecte a prevederilor regulamentului 1370, a lipsei studiilor de trafic și de oportunitate din teritoriu și, cel mai grav, din cauza lipsei personalului de specialitate ori a pregătirii deficitare.

Evitarea acordării de compensații și/sau drepturi exclusive, întocmirea caietelor de sarcini cu erori grave, dar și multitudinea de obligații puse în cârca operatorilor privați fără niciun angajament contractual serios din partea autorităților locale i-au determinat pe mulți transportatori să renunțe. Iar multe dintre traseele sau grupele oferite spre atribuire până acum (aproape jumătate) au rămas nelicitate.

Doar 9 județe reușiseră să finalizeze procedurile de atribuire pentru programele de transport până la 31 decembrie 2022, așa cum impunea OUG 130/2021, cu un procent mediu de atribuire de 56,6%. Fluctuația este mare, de la 100%, la Satu Mare, unde transportatorii au luat toate cele 23 de loturi incluse în programul județean, la doar 9,5%, la Arad (doar două loturi atribuite la sfârșitul lui 2021 dintr-un total de 21 și două contracte semnate).

La Constanța s-au atribuit 7 loturi din 8, licitația fiind organizată în februarie 2022 (87,5%), iar la Tulcea, tot în februarie anul trecut, s-a dat 4 din cele 5 loturi publicate (80%) și, deși au mai fost organizate încă două ședințe de atunci, acestea au fost anulate din lipsă de oferte depuse. Alba, pionier în organizarea primei licitații din țară, în 2021, a reușit, după 4 ședințe, să atribuie 58 de loturi din 70 (82%). Și la Sibiu a fost nevoie tot de 4 licitații pentru a atribui însă doar 6 din cele 13 loturi, cu o rată de succes de 46%. Mureșul a dat până acum 8 loturi din 17 (53%), o nouă ședință de atribuire fiind planificată pentru luna trecută.

Licitația din județul Ialomița, organizată în mai 2022, s-a încheiat cu atribuirea a 3 loturi din 11 (27%); două au fost anulate în evaluarea tehnică, iar 5, în evaluarea financiară. După o primă licitație la finele lui 2021, când a fost dat un singur lot din 4 (25%), la Brașov era programată cea de-a doua procedură pentru luna trecută, pentru restul de 3 loturi.

14 licitații în desfășurare pe SEAP + 3 reluări

Nu mai puțin de 14 județe au licitații încă în desfășurare, unele, de mai bine de jumătate de an. Astfel, Bihorul a organizat atribuirea la finele lui februarie 2022, însă procedura este încă în deliberare pentru 13 loturi (alte 3 au fost suspendate și 8 anulate). La Bistrița-Năsăud, din 11 loturi, 7 au fost anulate din lipsă de oferte, iar 4 sunt în evaluare financiară. O a doua procedură, planificată pentru noiembrie anul trecut, a fost anulată din lipsă de participanți, iar în februarie 2023 urma să aibă loc o a treia licitație, tot pentru cele 7 loturi. Și Caraș-Severin va organiza licitație de atribuire tot în februarie, pentru 8 loturi.

Licitația de la Brăila a avut loc în septembrie 2022. Din totalul de 42 de loturi, 5 au fost anulate în evaluarea tehnică, două în cea financiară, iar 9, pentru că nu s-a depus nicio ofertă. Restul de 26 de loturi sunt încă în faza de deliberare. La Cluj sunt 12 oferte în deliberare încă din mai 2022. Nu mai puțin de 44 de loturi au fost total neatractive pentru transportatori; alte 5 locuri sunt în etapa de evaluare tehnică, iar două, în cea financiară. Și la Vâlcea au rămas 24 de trasee din 77 pe dinafară, pentru că nu a fost depusă nicio ofertă. Diferența de 53 de trasee sunt în evaluare tehnică din iunie anul trecut.

Județul Bacău este în faza de evaluare tehnică pentru toate cele 20 de loturi scoase la licitație în decembrie anul trecut; la fel și Olt, cu 11 loturi în evaluare tehnică de aproape un an. Și Vrancea are 25 de loturi în evaluare financiară, cele mai multe din aprilie, dar și din august 2022. Pentru ultimele două loturi nu s-au mai depus oferte, deși au mai fost organizate 3 licitații până acum.

La Gorj atribuirea a fost programată pentru august anul trecut, iar din totalul de 30 de loturi, 11 au fost anulate din diverse motive. Celelalte 19 loturi sunt încă în deliberare, iar pentru 3 dintre ele au fost depuse în ianuarie 2023 contestații la CNSC.

La Călărași procedura era stabilită pentru 27 februarie a.c. (12 loturi), iar la Suceava a avut loc la sfârșitul lui ianuarie 2023, cu 20 de loturi din 25 aflate în evaluare tehnică (alte 5 au fost anulate din lipsă de oferte). Programul de transport din Vaslui include nu mai puțin de 108 trasee, dintre care 16 au fost anulate la licitația din decembrie 2022, din lipsă de oferte, iar restul de 92 se află în curs de evaluare tehnică. Sălajul îl putem considera ca având licitație în curs de derulare pentru singurul lot din 15 rămas în evaluare financiară. Toate celelalte au fost anulate fie din lipsă de solicitanți, fie în cadrul evaluării tehnice ori financiare.

Licitații anulate sau suspendate în 5 județe

Este evident faptul că multe trasee au rămas nesolicitate din cauza lipsei de atractivitate, pe fondul scăderii volumelor de pasageri în anumite regiuni din țară. În plus, riscurile financiare pentru firmele de transport sunt mult mai mari acum, astfel că mulți cărăuși nu au dorit să își asume riscul de a semna contracte pentru 6 ani, în cadrul cărora le revin doar obligații și niciun fel de garanții.

Astfel, la Giurgiu, prima licitație, din ianuarie 2022, a fost anulată pe motiv că nu se depusese nicio ofertă, iar la a doua, programată pentru începutul acestui an, din totalul de 9 loturi, 6 au fost anulate, iar 3 sunt în faza de evaluare tehnică. Nici la Buzău nu a fost niciun ofertant prima dată, pentru ca la a doua atribuire, din septembrie 2022, să fie ofertate toate cele 6 loturi (unul este în fază de evaluare tehnică, iar 5 în evaluare financiară). Județul Hunedoara stă și mai rău, pentru că, după anularea licitației din iunie anul trecut, când niciun transportator nu a participat, s-au mai organizat alte două atribuiri, iar 24 de loturi din totalul de 28 sunt și acum anulate.

Și la Dâmbovița licitația a fost anulată, în timp ce la Iași a fost suspendată în instanță, în baza Hotărârii Curții de Apel din decembrie 2022.

De necrezut, însă la două luni de la expirarea oficială a valabilității programelor de transport județean, nu mai puțin de 10 județe sunt încă în faza de aprobare a documentației de atribuire, deși unele hotărâri CJ au fost validate chiar din 2021. Este vorba despre Mehedinți, Teleorman, Neamț, Harghita, Botoșani, Dolj (unde transportatorii se judecă acum cu autoritățile județene), Maramureș, Galați, Prahova și Covasna. Argeș este în stadiul de elaborare a proiectului de hotărâre de CJ, iar Timiș se încăpățânează să înceapă orice pregătiri pentru atribuirea unui nou program de transport.

Care sunt soluțiile pe termen scurt?

Având în vedere eșuarea implementării legii 99/2016 a achizițiilor publice la transportul județean și încercarea de a semna contracte de prestare de servicii cu clauze specifice contractelor de concesiune, soluțiile pe termen scurt identificate de cărăuși sunt următoarele:

• ŒEfectuarea studiilor de oportunitate și de trafic de către firme specializate, acolo unde nu s-au făcut încă;
• Evidențierea compensației ca fiind obligatorie pentru acoperirea efortului financiar al operatorilor privați de a executa obligații de serviciu impuse de autoritățile contractante;
• ŽNevoia de consultare a transportatorilor din județ pentru structurarea echilibrată a programelor, în județele unde încă se întârzie elaborarea lor;
• Eliminarea procedurilor greoaie și inaccesibile din etapa SEAP/SICAP (formulare inutile, condiționare excesivă și multe piedici în ofertele tehnice și financiare), care scad interesul și motivația operatorilor, cu consecința creșterii numărului de trasee rămase neatribuite;
• Implicarea Ministerului Dezvoltării în a verifica – prin specialiștii proprii – stadiul de implementare a acestor prevederi ale legislației de achiziții sectoriale în transportul de persoane și implicarea ANAP în verificarea documentației autorității contractactate – de cele mai multe ori incomplete și eronate – înainte de postarea în SEAP/SICAP.

Lucrurile încă merg din inerție, cursele se fac mai departe. Dar până când? Deși Ministerul Dezvoltării a declarat de fiecare dată când i s-a solicitat poziția oficială în legătură cu transportul județean că programele de transport își pierd valabilitatea după 31 decembrie 2022, iar de licențele de trasee aflate în posesia operatorilor privați nici nu se poate pune problema, acum, în 2023, nimeni nu mai zice nimic. Trebuie însă făcut ceva urgent. Populația trebuie să beneficieze de transport public, iar acest lucru nu se poate face cu banii operatorilor privați. Autoritățile locale, aflate în febra reorganizării pentru a pune mâna pe fonduri europene, trebuie să înțeleagă că au în sarcină întreg transportul, nu doar pe cel bănos, din proximitatea orașelor mari. Iar pentru traseele mai îndepărtate, cu puțini locuitori, trebuie să ofere compensație. Altfel, nu le va face nimeni. Efectele deja se văd…