Cozile de camioane care se întind pe kilometri la punctele de trecere a frontierei, în special la granița cu Ungaria, la intrarea în Spațiul Schengen, nu mai sunt un secret pentru nimeni. În special în preajma sărbătorilor, din cauza intensificării comerțului, transportul rutier are valori crescute și, în paralel, numeroși români vin în vizită în țară. În ciuda eforturilor depuse de autorități pentru fluidizarea traficului, rezultatele nu sunt mereu cele scontate, de vină fiind și infrastructura subdimensionată. Pe lângă neajunsurile legate de timpii mari de așteptare, cărăușii reclamă faptul că sunt „vânați” de Poliție și ISCTR, care abia așteaptă să își facă norma la sancțiuni ori la șpagă.
Aplicarea măsurii întoarcerii camioanelor în statul membru de stabilire la cel mult 8 săptămâni se așteaptă că va impacta nu doar costul de operare al firmelor de transport și nivelul de poluare, ci și congestia în trafic, în special în frontieră. Cum în România infrastructura rutieră nu este un punct forte, aglomerația la graniță ar putea să fie și mai mare decât în prezent. Invitat la conferința Tranzit de la Suceava, de pe 26 mai, comisarul șef de poliție Cezar Ciorteanu, șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava, a arătat că în intervalul 1 aprilie-22 mai au tranzitat granița României aproximativ 2,2 milioane de vehicule la nivel național, dintre care circa 1,05 milioane au fost pe sensul de intrare în țară, iar 1,15 milioane, pe sensul de ieșire. Din numărul total al mijloacelor de transport, 758.000 au fost vehicule de mare tonaj: 346.000 pe sensul de intrare și 412.000 pe cel de ieșire. Foarte important, comparativ cu perioada similară a anului trecut, traficul de camioane a cunoscut o creștere cu 14%.
Începutul lui aprilie înseamnă fix 8 săptămâni calculate din 2 februarie, dată la care a intrat în vigoare măsura obligativității întoarcerii camioanelor. Este adevărat că nu toți operatorii de transport s-au grăbit să o și aplice, mai ales că în multe state membre (inclusiv România) nu au fost adoptate încă sancțiunile în caz de încălcare. Și este prematur să tragem concluzia că această creștere de 14% trebuie pusă exclusiv pe seama întoarcerii acasă a vehiculelor. Totuși, multe firme (în special cele cu flote mari) doresc să fie la adăpost de eventuale controale retroactive și și-au organizat parcul auto astfel încât să respecte prevederea europeană. În scurt timp probabil că cei mai mulți cărăuși își vor aduce acasă camioanele, astfel că valorile de trafic vor crește și mai mult.
12.000 de camioane verificate în medie pe zi
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei în perioada de referință au fost cele de la granița cu Ungaria (pe unde au trecut în total 360.000 de camioane pe ambele sensuri), urmate de cele de la frontiera cu Bulgaria (în total, 283.000 de camioane). Creșteri ale traficului au fost înregistrate și la granițele cu Ucraina și Republica Moldova, pe unde au trecut peste 136.000 de vehicule pe ambele sensuri de deplasare.
„Având în vedere subdimensionarea infrastructurii în comparație cu traficul existent în prezent, la frontierele externe, capacitatea medie de procesare pe ambele sensuri a fost utilizată la maximum, fiind suplimentate personalul și fluxurile de control. Astfel, în medie, în perioada de referință, au fost verificate peste 3.000 de camioane în 24 de ore la nivel național.”
La frontierele interne, unde nu sunt derulate operațiuni vamale, polițiștii de frontieră au reușit să verifice, în medie, chiar și 12.000 de camioane zilnic, a explicat comisarul șef de poliție Cezar Ciorteanu. „Controlul Poliției de Frontieră durează doar între 5 și 10 minute. Acestuia i se adaugă însă controlul celorlalte autorități – Național Vamală, Sanitar-Veterinară, CNAIR, de Administrare Fiscală și Hidro-Sanitară. În plus, războiul din Ucraina a contribuit la creșterea timpilor de așteptare, din cauza măsurilor suplimentare care au fost luate.”
După posibilități, se recomandă reconfigurarea traseului în caz de blocaj
Pentru fluidizarea traficului transfrontalier, Poliția de Frontieră dispune permanent măsuri, printre care utilizarea la maximum a arterelor, în limita configurației punctelor de trecere și în funcție de valorile traficului, prin crearea de fluxuri suplimentare de control, pe sensul de intrare sau ieșire, după caz, suplimentarea personalului și a echipamentelor utilizate pentru verificarea documentelor, inclusiv prin utilizarea mijloacelor mobile de control sau solicitarea sprijinului Poliției Rutiere pentru dirijarea/fluidizarea traficului din proximitatea punctelor de trecere a frontierei.
Participanților la trafic li se recomandă utilizarea tuturor punctelor de trecere a frontierei în perioadele mai aglomerate. De altfel, Poliția de Frontieră afișează pe pagina sa de internet în timp real media timpilor de așteptare pentru fiecare punct rutier de graniță, cu prezentarea inclusiv a cauzelor care conduc la creșterea valorilor înregistrate, pentru ca aceia care se îndreaptă spre punctele mai aglomerate să-și reconfigureze eventual traseul.
La frontierele cu Ungaria și Bulgaria, unde controlul se efectuează în comun cu autoritățile statelor vecine, în cadrul unei singure opriri, sunt întreprinse și alte demersuri, inclusiv stabilirea cu autoritățile de frontieră omoloage, în timp operativ, a unor măsuri comune, care să vizeze asigurarea parității personalului și a tuturor arterelor disponibile pentru efectuarea formalităților de control.
Din cazuistica înregistrată au fost situații când, în urma derulării formalităților de control, cu ocazia efectuării unor verificări cu privire la mijloacele de transport, s-a constatat ca acestea erau semnalate cu diferite probleme în bazele de date ale statelor membre UE. De exemplu, în primele 4 luni din 2022 au fost depistate, în urma misiunilor desfășurate în punctele de trecere a frontierei și în zona de competență, 53 de autovehicule căutate de autorități din diferite motive. Dintre acestea, cele mai multe sunt autoturisme (47), dar au fost cazuri când au fost depistate și camioane (3) sau alte tipuri de mijloace de transport.
În toate situațiile, conform legislației, se derulează cercetări, iar autovehiculele în cauză au fost indisponibilizate la sediile structurilor teritoriale ale Poliției de Frontieră până la finalizarea cauzei. În majoritatea situațiilor, cei care se aflau la volanul mașinilor respective au declarat pe timpul cercetărilor că nu știau că autoturismele se află în atenția autorităților ca fiind furate, ei fiind doar „cumpărători de bună credință”. Alții au susținut că erau doar șoferi ai mijloacelor de transport și, la fel, nu cunoșteau că acestea se află în atenția autorităților.
Atenție la migrația ilegală!
Migrația ilegală este un fenomen infracțional care se află în atenția Poliției de Frontieră Române, iar evoluția acestuia este atent monitorizată. Atât la nivel național, cât și european sunt menținute, progresiv, măsurile dispuse pentru creșterea capacității operative în zona de competență, în funcție de dinamica situației înregistrate. La nivel instituțional se continuă acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce au vizat întărirea dispozitivelor de control.
Ca mod de operare, migranții folosesc diferite metode, fie trecerea pe la frontiera verde, fie ascunderea în mijloace de transport. Astfel de cazuri, în care migranții se ascund în autocamioane care transportă marfa, se înregistrează preponderent la granița cu Ungaria. Din cercetări se constată că cei mai mulți dintre migranții depistați sunt deja solicitanți de azil pe teritoriul țării noastre și acționează în grupuri, fiind sprijiniți sau nu de traficanți.
