Firmele de curierat au obligația, începând cu 31 ianuarie 2023, să depună lunar la ANAF declarația 395 privind trimiterile poștale efectuate cu plata ramburs. În acest fel, Agenția Națională de Administrare Fiscală dorește să obțină informații despre comercianții online care lucrează cu bani cash și să poată verifica mai ușor dacă aceștia își declară corect veniturile și își plătesc impozitele aferente.
„Nu toți oameni care vând ceva online intră în atenția autorităților. Este vorba însă de persoane care derulează adevărate activități comerciale. Într-o primă fază vor fi selectați și controlați cei care au încasări de peste 500.000 de lei, pentru care vor fi întocmite decizii de impunere. Cei care au încasări sub acest prag vor primi într-o primă fază înștiințări la domiciliu pentru a se conforma, după care vor începe și controalele. Dorim să îi descurajăm pe toți cei care nu se conformează fiscal, pentru a avea concurență loială între parteneri“, a declarat Teodor Georgescu, director general al Direcției Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, în cadrul Forumului de Curierat și Servicii Poștale organizat de Govnet România.
Plata cash este primul indicator de risc. Desigur, trebuie făcută diferența între plata ramburs în cont colector și tranzacțiile cu ramburs în numerar, acestea din urmă ridicând cele mai multe probleme. Din păcate, contextul social face imposibilă stoparea plăților cash.
Până la acest moment, 23 de firme de curierat (având cele mai mari volume din piață) din totalul de aproape 1.000 de companii înregistrate la nivel național s-au conformat obligativității de a depune declarația 395. Toate firmele de curierat trebuie să contribuie însă la stoparea evaziunii fiscale din comerțul electronic. „Cel mai răsunător caz de evaziune fiscală descoperit este cel al unei persoane fizice care a încasat 44 de milioane de lei din vânzarea de produse cosmetice“, a precizat Teodor Georgescu.
În cazul platformelor de distribuție de alimente, ANAF a sesizat subdimensionarea contractelor de muncă și au fost efectuate multe controale pe acest segment, pentru ca munca să fie declarată corect. „Este ușor de demonstrat cât au muncit în realitate angajații platformelor de livrare, care, de multe ori, sunt angajați cu 2 ore pe zi sau nu au deloc contracte de muncă, iar pentru a putea fi plățiti «la negru» se recurge la practici infracționale. Mai nou se recurge la înființarea firmelor de livrare cu 200 de asociați cu drepturi restrânse, aceștia fiind, de fapt, livratorii, tocmai pentru a înlătura obligațiile legale de declarare a timpului de lucru.“
ANAF va continua controalele pe acest segment, a dat asigurări directorul Antifraudă, în strânsă colaborare și cu Inspecția Muncii, mai ales că reducerea evaziunii fiscale pe salarii este unui dintre pilonii PNRR.
