Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a lansat o petiție publică națională prin care solicită modificarea de urgență a formulei de calcul a impozitului auto aplicabil din 2026, pe fondul efectelor considerate inechitabile și al numeroaselor disfuncționalități generate de actualul sistem de taxare. Demersul urmărește atragerea atenției autorităților asupra impactului real pe care noua formulă îl are atât asupra proprietarilor de autoturisme, cât și asupra obiectivelor de mediu și de siguranță rutieră asumate la nivel european.
Inițiativa APIA pornește de la constatarea că impozitul auto introdus de la începutul anului 2026 este construit pe o bază incompletă, fiind calculat exclusiv în funcție de capacitatea cilindrică și norma Euro, fără a lua în considerare factori esențiali precum emisiile reale de CO₂, vechimea efectivă a vehiculului sau diferențele tehnologice dintre motorizările clasice și cele hibride. Potrivit asociației, această abordare conduce la situații paradoxale în care autoturisme noi, mai puțin poluante și mai sigure ajung să fie taxate mai sever decât vehicule mai vechi, cu emisii mai ridicate.
O formulă care ignoră realitatea tehnică
APIA subliniază că normele Euro nu sunt un indicator direct al emisiilor de CO₂ și nici nu reflectă diferențele reale dintre vehiculele produse la intervale mari de timp. De exemplu, norma Euro 6 este aplicabilă pe o perioadă extinsă, din 2014 până aproape de 2027, ceea ce face ca un autoturism fabricat în 2015 să fie tratat fiscal identic cu unul produs în 2025, în ciuda diferențelor semnificative de tehnologie, eficiență și emisii.
În plus, tehnologiile hibride, care în practică consumă mai puțin și generează emisii mai reduse decât motorizările convenționale mai vechi, sunt tratate aproape identic în grila de impozitare, fiind considerate simple variații ale aceleiași norme Euro. În opinia APIA, acest lucru contravine atât logicii tehnice, cât și principiului european „poluatorul plătește”.
Critici privind fundamentul științific al taxei
Un alt punct central al criticilor formulate de APIA vizează absența criteriului CO₂ din formula de calcul. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, emisiile de dioxid de carbon reprezintă baza fiscalității auto, tocmai pentru că reflectă impactul real asupra mediului. Excluderea acestui indicator din impozitul auto românesc este considerată de asociație o eroare fundamentală, care afectează coerența politicilor publice de mediu.
Mai mult, APIA atrage atenția asupra unui efect contrar principiului progresivității ecologice: pe măsură ce tehnologia avansează și emisiile scad, stimulentul fiscal se diminuează, în loc să crească. Practic, sistemul actual descurajează achiziția de vehicule mai noi și mai curate, fără a penaliza suficient utilizarea celor mai poluante.
Propunerea APIA: cilindree, vechime și CO₂
În contrapondere, APIA propune o formulă de taxare construită pe trei componente: capacitatea cilindrică, vechimea reală a vehiculului și emisiile de CO₂. Potrivit asociației, acest model este aliniat practicilor europene, reflectă mai corect impactul de mediu și introduce un element de echitate socială, raportând impozitul la realitatea parcului auto din România.
Totodată, o astfel de formulă ar susține indirect siguranța rutieră, favorizând vehiculele mai noi, care sunt dotate cu sisteme avansate de siguranță devenite obligatorii la nivel european începând cu iulie 2024, prin Regulamentul General de Siguranță (GSR 2).
Prin lansarea petiției publice, APIA își propune să transforme nemulțumirea punctuală a proprietarilor de autoturisme într-un semnal instituțional clar. Rezultatele consultării vor fi transmise oficial Guvernului și Ministerului Finanțelor, cu solicitarea explicită de revizuire a cadrului fiscal înainte ca efectele actualei taxe să se consolideze în piață.
Mesajul transmis de asociație este că problema nu este existența unui impozit auto, ci modul în care acesta este construit. Fără o corecție rapidă, există riscul ca sistemul de taxare din 2026 să accentueze dezechilibrele, să frâneze reînnoirea parcului auto și să îndepărteze România de obiectivele europene privind reducerea emisiilor și creșterea siguranței rutiere.
