Matei Marilena, Author at Traficmedia

Conferinţa Tranzit de la Sibiu a prilejuit o dezbatere, moderată de CEO ID Logistics Romania şi preşedinte ARILOG, Paul Niţă, referitoare la tendinţele consumului de produse congelate vs. proaspete în România şi comparaţia pieţei naţionale cu cea din Germania.

În ultimii ani după pandemie s-a constat o creștere a consumului în zona produselor congelate și refrigerate, a confirmat Mădălin Alexe, Transport Manager Macromex. Iar dacă mărfurile refrigeratele erau oricum populare în rândul consumatorilor români, produsele congelate au venit puternic din urmă, sub impactul schimbării obiceiurilor de consum din pandemie, astfel că, tot mai des, capacitățile de stocare sunt la limită, iar, în sezon, capacitățile de transport, insuficiente.

Din perspectiva logistică, volumele sunt oglinda consumului, însă se observă o schimbare a preferințelor, în sensul în care mărcile proprii ale marilor retaileri, mai avantajoase ca preț, au început să fie alese în fața brandurilor consacrate. Desigur, pentru cărăuș nu este nicio diferență în costul de operare ce marcă de produs transportă, însă asistăm la o eficientizare a gospodăriilor în această perioadă de criză economică. Acest lucru nu va schimba totuși regulile jocului în ceea ce privește distribuția și volumele.

Din punct de vedere al sortimentului „congelat”, la Kaufland acesta este cel mai mic sortiment ca și pondere comparativ cu toate celelalte. „Suntem recunoscuți în piață pentru gradul de «freshness», respectiv legume-fructe, produsele congelate fiind mai mult sezoniere. Vedem foarte clar și este destul de predictibil cum oscilează vânzările în funcție de anotimp, astfel încât putem regla capacitățile de depozitare necesare”, a explicat Dan Dehenes, director executiv Kaufland România și Republica Moldova.

Vânzările online, apărute mai ales în pandemie, au rămas una dintre modalitățile preferate ale românilor de a face cumpărături, a punctat Dan Fotescu, Logistics Manager Auchan. Proximitatea este, de asemenea, un factor care influențează obiceiurile de consum și, nu în ultimul rând, ambalajele. De altfel, calitatea produselor congelate s-a îmbunătățit foarte mult, astfel că mulți consumatori aleg – de cele mai multe sezonier – un produs congelat în locul unui produs proaspăt importat, dar care poate este mai scump.

Cătălin Cosconel, Commercial Director FAN SLS Cargo, a remarcat interesul în creștere pentru importul de materii prime, care urmează să fie procesate și congelate apoi în România. În aceste condiții, FAN SLS Cargo dezvoltă servicii de transport la temperatură controlată, fiind prezent pe piața de frig de aproximativ un an și jumătate.

Matei Ladea, cofondatorul Omnia Capital, fondul de investiții care a achiziționat Dumagas Transport, apreciază că, în ciuda creșterii, piața de produse refrigerate și congelate din România este mult în spatele piețelor occidentale ca și dezvoltare. Iar cel mai bun exemplu este Germania, unde Dumagas are o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro pe acest segment. „Este adevărat că și dimensiunea populației și volumele de consum sunt altele, însă trebuie remarcat faptul că retailerul german are mult mai multe produse congelate și refrigerate la raft comparativ cu cel român. Congelatele reprezintă cel mai mic segment al retailului în țara noastră, pentru că modelul de consum este încă orientat spre fresh și ultra-fresh. Dumagas și-a închis depozitele de refrigerat-congelat din România, în linie cu opțiunile clienților. Probabil că în șapte-opt ani lucrurile vor sta diferit, însă, deocamdată, astăzi încă nu se consumă suficient de mult ca să transportăm în aceste condiții.”

Într-adevăr, volumele de mărfuri congelate consumate la noi versus în Occident sunt influențate și de către sortimentație – între 700 și 1.000 de articole la un retailer în România față de 5.000-6.000 în Germania, a subliniat Dan Dehenes. Apoi, mai este vorba și de mentalitate, iar la noi se lucrează în continuare mult cu stocuri de alimente în gospodării.

Sezamo.ro operează deja cu mărfuri ce necesită toată plaja de temperaturi, iar în ultima vreme s-a constatat că se cumpără mai mult produse congelate, tocmai pentru că au fost experimentate în pandemie, iar clienții s-au obișnuit cu ele. „Produsele fresh sunt motivul pentru care clienții Sezamo plasează săptămânal comenzi, însă, în paralel, se comandă și mărfuri congelate, preferate pentru evitarea risipei alimentare”, a explicat Mihai Codrea, FC Sezamo.ro.

În forma actuală, schema de ajutor de stat pentru achiziția de camioane electrice, al cărei Ghid este în curs de elaborare la Direcția Fonduri Europene din cadrul Ministerului Transporturilor, nu își va atinge pe deplin obiectivele, este concluzia dezbaterii purtate pe acest subiect în cadrul evenimentului Cold Chain Forum, organizat de revista Tranzit săptămâna trecută la Sibiu. Și asta deoarece una dintre condițiile de eligibilitate pentru accesarea banilor puși la bătaie de către Comisia Europeană este scoaterea din uz a câte unui camion vechi și poluant aflat încă în operare pentru fiecare model electric finanțat.

Companiile interesate de achiziția de camioane electrice sunt solide financiar și nu dețin în flotă vehicule vechi, care să poată fi casate (au doar camioane Euro 6, cu o vechime de 3-4 ani și o valoare de aproximativ 70.000-80.000 de euro, ceea ce le face neeligibile pentru casare). Pe de altă parte, companiile care au în proprietate vehicule vechi și care ar putea îndeplini condiția de casare nu dispun de capacitatea financiară necesară pentru achiziția de camioane noi, cu atât mai puțin electrice. Iar schema prevede casarea unui vehicul aflat în operarea beneficiarului în ultimul an.

Soluția identificată de reprezentații industriei în cadrul evenimentului Tranzit ar fi să se includă în Ghid posibilitatea ca transportatorii interesați de achiziția de camioane electrice să poată casa vehicule care au fost în exploatare în ultimul an în trafic național, chiar dacă acestea nu sunt deja în proprietatea lor, achiziția și casarea acestora urmând să fie realizate ulterior aprobării proiectului de finanțare. Mai mult, pentru a demonstra intenția de casare, s-ar putea încheia un contract de vânzare-cumpărare între părți, cu mențiunea că acesta va produce efecte doar în momentul obținerii finanțării în cadrul schemei de ajutor de stat. Această soluție ar genera beneficii pentru toate părțile implicate: operatorii cu capacitate financiară ar putea accesa finanțarea și achiziționa camioane electrice, respectând condițiile schemei, transportatorii care dețin vehicule vechi ar obține un preț corect pentru acestea, contribuind la consolidarea propriilor afaceri, iar statul și-ar atinge obiectivul de modernizare a parcului auto și de reducere a emisiilor.

Direcția Fonduri Europene are în derulare și două scheme de ajutor de stat pentru infrastructură de reîncărcare, respectiv montarea de stații electrice și/sau panouri solare pentru alimentarea acestor stații. În acest moment, înainte de lansarea Apelurilor, se lucrează la asigurarea capacității administrative necesare evaluării proiectelor, iar data estimată pentru lansare este jumătatea lui aprilie, a explicat Roxana Lepădatu, reprezentatul Ministerului Transporturilor prezent la eveniment.